duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 noiembrie, 2020

Curtea de Apel București (CAB) a decis restituirea la DNA a dosarului în care fostul șef al ANAF Sorin Blejnar și fostul șef al Vămilor Viorel Comăniță, din perioada guvernării lui Emil Boc, sunt acuzați că ar fi ar fi primit două milioane de euro de la gruparea evazionistă a lui Radu Nemeș.

În acest dosar, instanța a eliminat sutele de interceptări realizate de SRI.

Deciza Curții de Apel București nu este definitivă.


Sorin Blejnar se află în închisoare, unde execută o pedeapsă de cinci ani primită pentru trafic de influență, pentru comisionul de 20% cerut unui om de afaceri pentru a i se încredința contracte pe bani publici.

Potrivit unor surse judiciare citate de G4Media, motivul restituirii ar fi cererea instanței ca anchetatorii să precizeze exact data și ora primirii mitei, nu perioada în care cei doi foști oficiali ar fi primit-o.

Pe 31 iulie 2020, judecătorul de cameră preliminară de la CAB a anulat sute de înregistrări telefonice, realizate de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN), inclusiv cele dintre Codruț Marta si Elan Schwartzenberg, în baza deciziilor CCR 55/2020 și 22/2018.

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu a depus un proiect de lege pentru salvarea probelor obținute de SRI pe MSN, însă acesta este blocat în proceduri parlamentare.


Proiectul de lege prevede că interceptările pot fi mijloace de probă în procesul penal, cu condiţia ca prin lege să fie reglementată o procedură clară şi adecvată, care să permită verificarea efectivă a legalităţii lor, atât a mijlocului de probă, cât şi a procedeului probatoriu prin care au fost obţinute.

Proiectul de lege a venit după decizia CCR 55/2020 care spune că probele obținute de SRI pe MSN nu sunt valide în condițiile în care procedura de contestare a acestora nu este clară. Prin urmare, soluția este punerea în acord a legislației cu decizia CCR.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În aprilie 2019, Nemeş a fost condamnat definitiv la 7 ani şi jumătate de închisoare pentru evaziune fiscală de peste 57 de milioane de euro, prin neplata accizei pentru 90.000 de tone motorină.

Radu Nemeș își notase șpăgile către Sorin Blejnar și Codruț Marta (fostul lui șef de cabinet, dispărut din 2012).

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: