Dosarul EADS a fost clasat de procurorii DNA la începutul lunii noiembrie, întrucât fapta nu e prevăzută de legea penală și nu există probe care să indice că o persoană ar fi săvârșit infracțiuni, menționează Direcția Anticorupție într-un răspuns oferit Mediafax:
La data de 5 noiembrie 2018, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, au dispus clasarea dosarului penal la care faceți referire, conform art. 16 alin 1, lit. b (“fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”) și c (“nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”) din Codul de Procedură Penală.
Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au reieșit probe din care să rezulte, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor de corupție și asimilate celor de corupție reținute cu ocazia începerii urmăririi penale față de faptă (in rem).
Un rol în această decizie a avut și decizia CCR din 2016 care limitează infracțiunea de abuz în serviciu la încălcarea legislației primare (legi, ordonanțe), mai spune DNA:
De asemenea, nu au fost constatate încălcări ale dispoziţiilor legislației primare (având în vedere dispozițiile Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curții Constituționale) în ceea ce priveşte procedura de încheiere a contractelor privind realizarea studiului de fezabilitate şi realizarea sistemului integrat privind frontiera de stat a României.
În dosar ar fi fost vizați Dinu Pescariu, omul de afaceri Dinu Florică, Cătălin Harnagea (fost șef SIE) și fostul ministru de Interne, Vasile Blaga.
Dosarul EADS, anunțat încă din 2014, era una dintre anchetele de mare anvergură aflate în anchetă la DNA și unul dintre cele mai mari cazuri de după 1989.
În 2004, când rupul franco-german EADS a semnat cu Ministerul de Interne un contract în valoare de aproape un miliard de euro pentru securizarea frontierelor, în contextul aderării României la Uniunea Europeană.
Prima anchetă privind contractul cu EADS a fost demarată în 2005, la acel moment fiind vizate persoane din Ministerul de Interne. Verificările au fost demarate ca urmare a unei sesizării a conducerii MAI, potrivit căreia fondurile publice ar fi fost folosite în mod necorespunzător, iar cei care au participat la negocieri au încălcat termenii legali, valoarea contractului de securizare a frontierelor fiind supraevaluată.
MAI spunea că negocierea contractului a fost efectuată în euro, la suma de 650 de milioane de euro, fără a fi însă precizată detalierea bunurilor şi serviciilor ce urmau a fi furnizate şi nici detaliile necesare. Când Guvernul a oferit, fără licitaţie, acest contract, înţelegerea presupunea şi furnizarea de instrumente şi logistică pentru supravegherea frontierei ţării şi modernizarea de elicoptere, nave maritime şi dotarea cu echipamente a poliţiştilor de frontieră. Presa relata, la acea vreme, că modalitatea de semnare a contractului a declanşat o serie de nemulţumiri în lumea oamenilor politici.
Contractul cu EADS a fost desecretizat în luna februarie a anului 2005, printr-o decizie a lui Călin Popescu Tăriceanu, iar în urma reluării negocierilor, s-a ajuns la o reducere de 100 de milioane de euro. Potrivit contractului, EADS furniza echipamente de supraveghere şi securizare pentru 3.147 de kilometri de frontieră a României.
Ancheta a fost reluată începând cu 2013, după ce ar fi descoperit noi legături și mai multe elemente comune cu Dosarul Microsoft.
Procurorii au investigat, în total, patru contracte încheiate de ministerele Educaţiei, al Comunicaţiilor şi al Afacerilor Interne, aici regăsindu-se licenţele Microsoft şi sistemele EADS şi SIVECO.
Cel mai important este EADS, unde există suspiciuni legate de sume uriaşe de bani primite ca mită de oficialii români în schimbul acordării acestui contract. Anchetatorii susţineau că o serie de programe informatice ar fi fost cumpărate la preţuri supraevaluate, înclusiv sistemul pentru securizarea frontierei de stat.
Contractele cu Microsoft au debutat în vremea în care Adrian Năstase avea funcţia de premier, fiind prelungite de aproape toate guvernele din următorii zece ani, iar unii dintre politicienii şi oamenii de afaceri care ar fi avut legătură cu acest contract apar şi în ancheta privind EADS.
Infracţiunile anchetate au fost: trafic de influenţă, abuz în serviciu, luare şi dare de mită. Mita estimată de DNA în acest caz era de patru milioane de euro, iar împreună cu cea plătită în Dosarul microsoft se ridică la aproximativ 60 de milioane de euro.
