Dosarul Diaspora s-a clasat, deoarece Senatul nu a acceptat ridicarea imunității lui Titus Corlățean

Dosarul privind votul în străinătate la alegerile prezidențiale din 2014 a fost clasat pe 15 noiembrie, din două motive, anunță DNA:

1. Conform Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017 a Curții Constituționale, o opțiune de politică legislativă, care în cauză ar fi putut avea ca efect îmbunătățirea situației exercitării dreptului la vot și limitarea împiedicării exercitării acestuia, nu poate fi analizată de organele judiciare, din perspectiva unei eventuale activități infracționale, aceasta indiferent care ar fi efectele urmărite și produse prin adoptarea ori neadoptarea unor acte normative.
2. Refuzul Senatului de a-i ridica imunitatea lui Titus Corlățean, fost minsitru de Externe, pentru a putea fi începută urmărirea penală a acestuia. „În aceste condiții s-a constatat că lipsește o condiție cerută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, fapt care împiedică și dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale, împrejurare care impune, clasarea cauzei”, explică DNA. În mai 2016, DNA a cerut procurorului general sesizarea Senatului pentru începerea urmăririi a senatorului Tirus Corlățean, la acea dată și ministru de Externe, pentru abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, și împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Titus Corlățean „a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte”. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate, afirmau procurorii DNA.

Exercitarea dreptului la vot al cetățenilor români aflați în străinătate a fost în mod serios îngreunată, și în anumite cazuri chiar împiedicată, numeroase persoane fiind puse astfel în fața imposibilității de a-și exercita drepturile electorale, conform DNA.

Cauzele care au generat această situație:

• cadrul legal deficitar în baza căruia s-a desfășurat procesul electoral. Un număr însemnat de sesizări au solicitat efectuarea de cercetări sub acest aspect și în ceea ce privește omisiunea autorităților de a adopta acele măsuri legislative care să faciliteze exercitarea drepturilor electorale.
• modalitatea în care Ministerul Afacerilor Externe a organizat procesul electoral, în primul rând prin stabilirea unui număr insuficient de secții de votare, contrar propunerilor făcute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, și în al doilea rând prin modalitatea de dispunere a acestora, cu ignorarea datelor existente, referitoare la zonele în care se aflau cei mai mulți cetățeni români, și a participării acestora la procesele electorale anterioare.