Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în principiu recursul declarat de ANI în dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, candidatul la prezidenţiale al ACL, urmând ca la următoarea şedinţă a completului de filtru să fie fixat un termen pentru judecata pe fond.
Instanţa a admis marţi, în principiu, recursul ANI faţă de hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia, care a anulat în septembrie 2013 raportului de evaluare al ANI, potrivit căruia edilul Sibiului s-ar fi aflat în incompatibilitate.
„Dispune comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului către recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate, către intimatul-reclamant Klaus Werner Iohannis şi către intimata-pârâtă Inspecţia de Integritate, cu menţiunea ca părţile să formuleze în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare”, se arată în decizia de luni a completului de trei judecători de la ICCJ.
Doar în urma judecării pe fond instanţa va decide definitiv dacă primarul Klaus Iohannis s-a aflat sau nu în incompatibilitate.
Dacă sentinţa va confirma evaluarea ANI, Klaus Iohannis nu are voie să mai deţină timp de trei ani, nicio funcţie de demnitate publică sau să candideze pentru o poziţie în stat, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale (CCR) care lămurea anul acesta semnificaţia interdicţiei de trei ani. Clarificările aduse de CCR au fost făcute în dosarul lui Mircea Diaconu, care a candidat la alegerile europarlamentare şi chiar a obţinut un mandat în Parlamentul European. ANI a acționat în judecată Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), BEC și pe Mircea Diaconu, solicitând judecătorilor să anuleze decizia BEC de atribuire a mandatului de europarlamentar. de asemenea, a trimis şi Parlamentului European o sesizare prin care solicita să nu-i valideze acestuia mandatul de europarlamentar.
Klaus Iohannis a declarat luni, la Adevărul Live, că va candida „indiferent ce o să se întâmple” la ICCJ. „Candidatura mea este depusă, este definitivă şi voi fi pe buletinul de vot. Nu pornesc de la premisa că mâine se va întâmpla ceva deosebit la ICCJ”, a declarat candidatul ACL.
Ce se întâmplă mai departe
Potrivit articolului 493 din Codul de procedură civilă, urmează o altă etapă, care durează minim 30 de zile:
“(4) După analiza raportului în completul de filtru (ce s-a întâmplat marţi, 30 septembrie – n. red.), acesta se comunică de îndată părţilor, care pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare. În lipsa dovezii de comunicare a raportului şi înainte de expirarea unui termen de 30 de zile de la comunicare, completul nu va putea trece la examinarea recursului, potrivit alin. (5) şi (6).”
Cele 30 de zile de la comunicare se vor împlini între turul I şi turul II al alegerilor (2 noiembrie şi 16 noiembrie), mai precis, undeva în primele zile de după primul tur.
Urmează examinarea recursului şi fixarea unui termen pentru fond:
“(7)… completul va pronunţa, fără citarea părţilor, o încheiere de admitere în principiu a recursului şi va fixa termenul de judecată pe fond a recursului, cu citarea părţilor.”
Cazul Klaus Iohannis este o premieră, aşa încât rămâne de văzut ce se va întâmpla mai departe, în funcţie de verdictul instanţei şi de termenul la care va avea loc pronunţarea. Dacă va fi declarat definitiv incompatibil între cele două tururi (dar există puţine şanse ca timpul să fie suficient), ANI ar putea solicita anularea candidaturii, acţiune ce durează.
Dacă va fi declarat incompatibil după alegeri şi el devine preşedinte, există posibilitatea ca imunitatea conferită preşedintelui de către Constituţie să acopere această situaţie şi totul să se suspende până la încheierea mandatului.
