Donald Tusk, președintele în funcție al Consiliului European, a fost nominalizat de partidul său din Polonia, Platforma Civică, drept candidat la șefia Partidului Popular European (PPE), cea mai mare formațiune din PE, scrie Politico.
Alegerile pentru desemnarea noului șef al PPE vor avea loc la congresul din Zagreb (Croația), pe 21-22 noiembrie.
Președinte al Consiliului European în ultimii cinci ani, Donald Tusk a anunțat că o eventuală continuare a carierei sale la nivel european nu-l va împiedica în cariera națională, el fiind vehiculat dept candidat la prezidențialele din Polonia de anul viitor.
Donald Tusk, așa cum este prezentat pe site-ul Consiliului Europeaan:
Donald Tusk s-a născut la 22 aprilie 1957 la Gdańsk, în Polonia. Tatăl său a fost tâmplar pentru căile ferate, iar mama sa a fost secretară într-un spital. Tatăl său a decedat când Tusk avea 14 ani.
În 1976 și-a început studiile de istorie la Universitatea din Gdańsk, unde a ajuns să se implice în activități ilegale împotriva regimului comunist. În acea vreme a cooperat, printre altele, cu sindicatele libere clandestine și l-a întâlnit pe viitorul lider al Solidarității, Lech Wałęsa.
În 1980 Donald Tusk a înființat o Asociație Independentă a Studenților (NZS), care făcea parte din mișcarea „Solidaritatea”. A devenit liderul „Solidarității” la locul său de muncă și jurnalist la un ziar publicat de mișcarea „Solidaritatea”.
După impunerea legii marțiale în decembrie 1981 de către generalul Jaruzelski, s-a ascuns pentru o perioadă. Ulterior a fost vânzător de pâine, iar mai târziu, între 1984 și 1989, și-a câștigat traiul ca muncitor specializat în lucrul la înălțime, cu ajutorul echipamentului de escaladă.
În aceeași perioadă, a activat în mișcarea clandestină „Solidaritatea”. După ce a fost arestat pentru o perioadă scurtă, a fost eliberat în urma unei amnistii acordate prizonierilor politici, anunțată de generalul Jaruzelski.
În 1983, Donald Tusk a înființat publicația lunară ilegală „Revista politică”, care propaga principiile liberalismului economic și ale democrației liberale. În jurul publicației periodice s-a format un grup de reflecție care îl sprijinea pe Lech Wałęsa. După prăbușirea comunismului, membrii grupului de reflecție, cunoscuți sub denumirea de „liberalii de la Gdańsk”, au format un guvern în urma primelor alegeri prezidențiale libere din Polonia.
În același timp, aceștia au fondat primul partid proeuropean și favorabil mediului de afaceri din Polonia, Congresul Liberal Democrat, avându-l pe Donald Tusk drept lider. El a fost de asemenea responsabil de demonopolizarea și privatizarea fostului trust de presă comunist deținut de stat.
În anii ’90, Donald Tusk a fost deputat, printre altele ocupând funcția de vicepreședinte al Senatului.
În aceiași ani a publicat o serie de cărți privind istoria Gdanskului, dintre care unele au ajuns să fie bestseller-uri.
În 2001, Donald Tusk a fost unul dintre inițiatorii noului partid de centru numit Platforma Civică, iar în 2013 a devenit liderul acestuia.
În 2007, după o campanie dificilă, a învins partidul de dreapta aflat la conducere și a devenit prim-ministru. A ocupat această funcție vreme de șapte ani, ceea ce îl face prim-ministrul cu cel mai lung mandat al Poloniei democrate și întâiul prim-ministru care a fost reales.
În cursul mandatului său de șapte ani, Polonia a continuat să își mențină creșterea economică, iar în perioada crizei economia Poloniei a crescut cu aproape 20%, o performanță-record în Europa.
În 2014 Donald Tusk a fost ales în funcția de președinte al Consiliului European, iar în 2017 a fost reales pentru cel de al doilea mandat de 2 ani și jumătate.
