marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 ianuarie, 2016

donald tuskPreședintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat marți că Europa are la dispoziție „nu mai mult de două luni” pentru a prelua sub control criza refugiaților, în caz contrar spațiul Schengen urmând să se prăbușească.

„Nu avem mai mult de două luni pentru a pune sub control lucrurile”, a declarat Donald Tusk în fața Parlamentului European, unde a vorbit despre riscurile la adresa spațiului de liberă circulație.

Dacă nu va reuși să-și exercite un control adecvat la frontierele externe, Uniunea Europeană va eșua ca proiect politic, a mai adăugat el.


“Consiliul European din martie va fi momentul în care vom vedea dacă strategia noastră funcționează. Dacă nu, ne vom confrunta cu consecințe grave, precum prăbușirea Schengen. Desigur, această alternativă la strategia noastră nu este plăcută. De aceea, fac apel la statele membre să implementeze în totalitate strategia”, a cerut președintele Consiliul European.

Avertismentul vine la numai câteva zile după ce cancelarul Werner Fayman a anunțat că Austria a anulat temporar acordul Schengen și a rostit o concluzie asemănătoare:

„Dacă UE nu reușește să securizarea frontierelor externe, Schengen în ansamblul său este pus sub semnul întrebării (…) după care fiecare țară va trebui să-și controleze frontierele naționale”, a declarat cancelarul Faymann pentru cotidianul Oesterreich, adăugând că dacă frontierele externe ale blocului nu sunt asigurate în viitorul apropiat, „întreaga Uniune va fi pusă sub semnul întrebării”.

Austria a schimbat radical politica față de refugiați și a implementat un sistem strict de monitorizare pentru solicitanții de azil.


Toți cei care doresc să intre în această țară vor fi obligați să prezinte un act de identitate valabil, iar în cazul celor care nu au drept de azil sau au fost deja respinși de Germania li se va refuza pătrunderea pe teritoriul Austriei.

De asemenea, armata a fost deplasată la frontiere pentru a opri refugiații  care, în marea majoritate, doresc doar să tranziteze țara, nicidecum să ceară azil acolo.

Cei dovediți a fi migranți economici, și nu refugiați care fug de război și persecuții, vor fi returnați în țările de origine.

În afară de Austria, alte 10 state – Grecia, Bulgaria, Macedonia, Ungaria, Slovenia, Suedia, Danemarca, Italia, Finlanda și Germania – au implementat o formă de control la frontieră în contextul crizei refugiaților, scrie Reuters.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, prezent și el la dezbaterea din Parlamentul European, a cerut din nou solidaritate din partea statelor membre pentru gestionarea crizei refugiaților, care continuă să vină în Europa, în pofida iernii.

“Dacă avem o frontieră comună, să o gestionăm împreună”, a spus președintele Juncker.

Costul dezintegrării Schengen ar fi imens, a mai spus președintele Comisiei Europene, și va afecta creșterea economică pe continent și va duce la pierderea a numeroase locuri de muncă.

Situația la zi a relocărilor

Situația la zi a mecanismului de relocare îl îndreptățește pe Jean-Claud Juncker să vorbească despre lipsa de solidaritate.

Din cei 160.000 de imigranți pe care statele membre ar trebui să-i preia prin mecanismul cotelor obligatorii, până la 18 ianuarie fuseseră redistribuiți doar 322 de refugiați.

relocari si raspunsuri la solicitarile frontex 18 ian 2016

De asemenea, doar 17 state au anunțat că au locuri disponibile pentru preluarea acestora, iar numărul total al spațiilor de cazare contabilizate de aceste țări este de doar 4.237, mult departe de numărul de 160.000.

Mai mult de un milion de refugiati au ajuns în Uniunea Europeană anul trecut, iar în primele 10 zile din 2016 au intrat deja 2.016 refugiați, de trei ori mai mulți decât în toată luna ianuarie 2015.

De asemenea, 49 de persoane au murit luna aceasta încercând să ajungă în Europa. Anul trecut au murit aproximativ 3.800 deimigranți.

Germania: Cancelarul Merkel se confruntă cu o revoltă în propriul partid

Aproximativ 40 de membri ai partidului Angelei Merkel i-au trimis cancelarului o scrisoare deschisă în care i se solicită să renunțe la actuala politică a porților deschise în cazul refugiaților.

Ei îi cer Angelei Merkel să recunoască realitatea, după ce aproximativ 1,1 milioane de imigranți au intrat în 2015 în Germania.

„Date fiind evoluțiile din ultimele luni, nu mai putem vorbi doar despre o mare provocare – suntem pe punctul de a fi copleșiți”, se menționează în scrisoarea în care Angela Merkel este somată să abandoneze actuala politică în domeniu.

CDU, partidul Angelei Merkel, are 256 de locuri în Bundestag, camera inferioară a parlamentului german.

„Nu vrem să divizăm grupul parlamentar CDU – cerem doar să fie aplicată legea”, a declarat pentru AFP unul dintre inițiatorii scrisorii,  Christian von Stetten.

Parte dintre liderii CDU se tem că vor pierde din electorat din cauza politicii Angelei Merkel, mai ales după cele întâmplate la Koln, iar asta se întâmplă pe măsură ce se apropie alegerile din 2017.

Sondajele confirmă scăderea nu doar a încrederii în cancelar, ci și în CDU, în timp ce crește partidul de extremă dreaptă AfD:

efectele in sondaje ale politicii merkel refugiati

Analiști: Criza refugiaților – cel mai mare potențial de a „sparge Europa”. Cel mai are risc pentru Europa – „Merkel-Exit”

Europa are în față un an dificil, cu o criză în Grecia, un potențial Brexit, o Rusie farte agitată și un conflict în Siria.

Dintre toate aceste probleme, analiștii Citi cred că cea mai periculoasă este criza refugiaților.

opinia despre refugiati in germania

„Convergența riscurilor geopolitice și socio-economice nu este niciunde mai vizibilă decât în criza refugiaților care a lovit Europa în 2015. Pe termen scurt, potențialul refugiaților de a „sparge Europa” este mai mare decât cel al crizei grecești sau al impasului la care s-a ajuns cu Rusia din cauza Ucrainei”, explică  Tina Fordham, analistul politic șef de la Citi Research .

Aceasta, pentru că problema refugiaților a dus la „instabilitatea politică a sistemului UE și la o creștere masivă a riscurilor Vox Populi din cauza unei creșteri a populismului, xenofobiei și a fragmentării politice în societățile europene”, a explicat Tina Fordham.

„În 2016, această dinamică extrem de dăunătoare va continua”, concluzionează Tina Fordham.

Fluxurile de migranți vor continua, soluții europene unitare nu se întrezăresc prea curând, iar liderii politici din UE vor continua să oscileze între realitățile complexe ale problemei și solicitările tot mai vehemente venite din interiorul țării lor pentru rezolvarea rapidă și simplistă chestiunii, în țara lor.

Citi definește riscurile de tip „Vox Populi” ca fiind riscurile la adresa mediului de afaceri și investițional rezultate din opinii publice volatile și cu mare potențial negativ.

mecanismul vox populi risk
Sursa: Citi Research

Riscurile „Vox Populi” au apărut deja în Uniune -Partide populiste și de extremă dreaptă (AfD în Germania și Frontul Național în Franța) care au prins viteză.

Analiștii au început să fie îngrijorați și de fragmentarea politică și divergența de opinii în rândul statelor membre în legătură cu gestionarea acestei crize.

merkel nu e cancelarul meuCel mai mare risc legat de criza refugiaților este posibilitatea unui „Merkel-exit”.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Deși unii europeni (atât german, cât și non-germani) ar fi foarte fericiți să o vadă pe Angela Merkel părăsind postul de cancelar din cauza deciziei nepopulare de a-i lăsa pe refugiați să intre în țară, dispariția acestui lider al Uniunii ar marca o mare schimbare în traiectoria Europei.

Cel mai important, ieșirea din scenă a Angelei Merkel „ar lăsa Europa cu o capacitate redusă de a răspunde colectiv la orice criză (previzibilă sau nu)”, susțin Ian Bremmer și Cliff Kupchan, de la Eurasia Group, în condițiile în care cancelarul Merkel acționează de mult timp ca liderul european de facto.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: