duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

31 ianuarie, 2017

Sally Yates (foto) a fost demisă luni seara din funcția de procuror general al SUA, prin intermediul unei scrisori livrate direct, fiindcă le-a cerut avocaților Departamentului de Justiţie să nu aducă argumente legale pentru a apăra ordinul executiv al lui Trump în privinţa imigranţilor şi refugiaţilor.

Preşedintele Donald Trump a semnat săptămâna trecută un ordin executiv prin care a interzis intrarea în SUA, începând de vineri 27 ianuarie și pentru un termen nelimitat, a refugiaţilor sirieni. De asemenea, în cadrul măsurilor  luate prin respectivul ordin pentru a „menţine teroriştii islamici radicali în afara SUA”, el a suspendat, timp de patru luni, pentru toate programele de imigrare.

De asemenea, prin acest ordin, cetăţenii din alte şase state, în principal musulmane, primesc interdicţie de a intra pe teritoriul american timp de trei luni.


Sally Yates, care fusese numită în funcție de fostul președinte democrat Barack Obama, le-a cerut avocaților Departamentului de Justiție să nu apere în instanță ordinul președintelui Trump, ceea ce l-a determinat pe președinte să o demită.

Ea a trimis staffului un memorandum în care preciza, potrivit The Guardian:

„În momentul de față, nu sunt convinsă că apărarea ordinului executiv este conform responsabilităților mele și nu sunt convinsă că el este legal.

Prin urmare, atât timp cât voi fi procuror general, Departamentul de justiție nu va prezenta argumente legale în apărarea ordinului executiv, decât dacă și numai când voi avea convingerea că acest lucru este necesar.”


Casa Albă a explicat decizia de a o demite de Sally Yates spunând că procurorul general este vinovat că a refuzat să pună „în aplicare un ordin juridic destinat să protejeze cetăţenii Statelor Unite ale Americii”. Yates „a trădat Departamentul de Justiţie”, menționează declaraţia administrației republicane de la Washington.

Casa Albă se confruntă cu o revoltă fără precedent în rândul personalului, mai mulți diplomați contestând acest ordin prin care preşedintele Donald Trump le-a interzis  refugiaţilor şi cetăţenilor din unele ţări majoritar musulmane să intre pe teritoriul Americii.

„Fie acceptă programul, fie pleacă!”, a declarat Sean Spicer, purtător de cuvânt al președintelui Trump, referindu-se la acești diplomați.

Tot luni seara a fost demis și directorul Agenţiei poliţiei de frontieră, Mark Morgan, în contextul intensificării măsurilor de combatere a imigraţiei.

Proteste la aeroporturi împotriva ordinului de stopare a imigranților musulmani

Un document intern al Departamentului de Securitate Naţională, arată că în intervalul vineri seara – luni dimineaţa, 348 de deţinători de viză nu s-au putut îmbarca în avioane. Alte 200 de persoane au ajuns în SUA, dar le-a fost interzisă intrare, mai arată documentul.

Studenți și angajați plecați în vacanță s-au trezit blocați pe aeroporturi, deși aveau green card.

Mii de oameni au protestat pe aeroporturi față de ordinul executiv al lui Trump și exprimându-și solidaritatea cu cei blocați pe aeroporturi, iar mai mulți avocați s-au oferit voluntari pentru a-i ajuta pe cei cu probleme să atace în instanță decretul.

Se opun ordinului lui Trump și alți oficiali aleși direct – primarul New Yorkului, Bill de Blasio, a ținut și un discurs la unul dintre protestele organizate împotriva deciziei.

De asemenea, ministrul de Justiție al statului Washington a depus luni o reclamație în care cere oprirea imediată a aplicării ordinului executiv al lui Donald Trump privind imigrația, pe care îl consideră contrar Constituției.

Jefferson Beauregard Sessions, nominalizat de Donald Trump pentru a conduce Departamentul de Justiție, suspectat că simpatizează KKK 

jeff-sessionsInterimatul pe funcția de procuror general va fi asigurat de Dana Boente, avocat al Districtului de Est din Virginia, până când Senatul va decide în privința celui nominalizat de Trump în fruntea Departamentului de justiție – Jeff Sessions (foto), 70 de ani.

Afirmațiile rasiste ale senatorului de Alabama sunt foarte cunoscute și ele au dus în 1986 la respingerea nominalizării lui (de către Ronald Reagan) ca judecător la o curte din Alabama.

Mai mulți colegi procurori au citat în timpul audierilor din Comisia judiciară a Senatului afirmații rasiste și extremiste ale lui Sessions precum ACLU (Uniunea Americană pentru Libertăți Civile, cea mai mare și puternică asociație din SUA care militează pentru drepturile omului) “este o organizație comunistă” care încearcă “să le bage pe gât oamenilor drepturile civile”.

În schimb, despre Ku Klux Klan republicanul ar fi declarat la un moment dat că o consideră “OK” cât timp nu aude că membri acesteia se droghează. În timpul audierilor, el a susținut că a fost doar o glumă, însă numărul mare de mărturii care conturau un profil extremist și discriminatoriu au dus atunci la respingerea nominalizării.

În afara declarațiilor, însă, scrie The Guardian, există și dosare instrumentate de acesta în care erau acuzate persoane de culoare ce au fost achitate apoi de către judecători, investigații ce au fost calificate drept abuzive de presa americană.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Misiunea Departamentului de Justiție este, printre altele, să protejeze americanii de discriminare (pe bază de rasă, culoare, religie, orientare sexuală etc.), scrie The Guardian, iar cel nominalizat de Donald Trump pentru a conduce acest Departament este o persoană care un istoric încărcat în acest sens.

Sessions a calificat drept intrusiv Voting Rights Act of 1965 (care interzice discriminarea rasială în procesul electoral și a eliminat testele pentru identificarea analfabeților care doreau să voteze), a cerut un amendament la Constituție pentru a stopa acordarea automată a cetățeniei americane celor născuți în SUA, s-a pronunțat împotriva căsătoriilor persoanelor de același sex și a fost de acord cu intenția lui Donald Trump de a interzice accesul imigranților musulmani în SUA.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: