marți

20 februarie, 2024

29 decembrie, 2020

România trebuie să înceapă corecția macroeconomică în 2021, „care depinde în mod covârșitor de reducerea deficitului bugetar structural. Această corecție trebuie să fie graduală, pe câțiva ani”, potrivit unui studiu publicat de Banca Națională a României (BNR).

„O viteză excesivă de corecție ar reintroduce economia în recesiune. Nici un deficit de 7% din PIB în 2021 nu va fi însă ușor de atins, mai ales dacă deficitul final în 2020 va depăși 9,5% din PIB”, spune ediția a 5-a a Monitorului România – Zona Euro.

Un „program credibil de corecție”

Pentru finanțarea deficitelor „este nevoie de un program credibil de corecție pe termen mediu (3 – 4 ani), cu sprijin masiv din partea fondurilor europene. În acest scop, este nevoie de un program de reziliență și redresare al Romaniei care să se concretizeze în proiecte care pot fi lesne finanțate din resurse europene”.


Corecția macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atât restructurarea de cheltuieli cât și creșterea de venituri fiscale/bugetare.

Veniturile fiscale anuale trebuie să țintească la nivelul de 30% din PIB în 3-4 ani, „prin eliminarea portițelor de eludare a fiscului, prin mărirea bazei de impozitare, prin colectare mai bună (digitalizarea ANAF poate ajută), etc.”

Cu alte venituri proprii adăugate la cele fiscale, „resursele proprii ale bugetului public ar putea ajunge la peste 32-33% din PIB în câțiva ani. Cu bani europeni resursele bugetului public ar putea ajunge la 35-36% din PIB”, spune studiul BNR.

Pandemia a agravat deviația de la crideriile de aderare la Euro


Deficitul bugetar ar trebui să fie adus sub 3% din PIB în 2024, pentru a crea premise necesare de accedere în Mecanismul Cursurilor de Schimb2/MCS2.

„Propagarea pandemiei de coronavirus, suprapusă persistenței vulnerabilităților structurale de la nivelul finanțelor publice și acțiunii stabilizatorilor automați în condiții de recul economic, a determinat accentuarea dezechilibrului bugetar, iar datoria publică a înregistrat un nou maxim istoric, constată studiul BNR.

„În același timp, inflația și rata dobânzii pe termen lung au continuat să se amelioreze într-o cadență similară cu ritmurile anterioare.

Pe de altă parte, intervalul de fluctuație aferent cursului de schimb s-a translatat descendent cu circa un punct procentual”, mai spune stutdiul citat.

„Teza că este posibilă intrarea în Uniunea Bancară (UB) înainte de intrarea în MCS2 nu este convingătoare. Fiindcă și pentru intrarea în UB este necesară o consolidare bugetară solidă, alaturi de o evaluare temeinică a activelor sistemului bancar”, avertizează autorii studiului.

(Descărcați AICI Studiul BNR Romania – Zona Euro Monitor)

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: