Document / Proiectul legii propuse de UDMR pentru ”Statutul special al Ținutului Secuiesc”. Câteva date despre Harghita și Covasna

Preşedinte al UDMR şi candidat al Uniunii la Preşedinţia României, Kelemen Hunor a prezentat public joi documentul oficial numit ”Satutul special al Ţinutului Secuiesc” din România, sub forma unui proiect de lege care urmează să fie supus atenției Parlamentului, după dezbateri publice.

„Este un act legal, constituţional şi legitim pentru comunitatea maghiară, comunitate care doreşte garanția supraviețuirii și dezvoltării în dobândirea unor forme de autonomie similare celor dobândite de comunități naționale europene în minoritate„, a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Cluj Napoca, Kelemen Hunor.

Prevederi ale ”Statutului Ţinutului Secuiesc”

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, regiunea ar urma să fie formată din „unități administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş”, care să compună „o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România”.

Printre atribuțiile autorităţilor Ţinutului Secuiesc s-ar număra :

• organizarea serviciilor regionale şi a personalului acestora
• organizarea colectivităţilor locale precum şi a limitelor teritoriale ale acestora
• expropriere pentru cauză de utilitate publică pentru lucrările de interes regional fără a prejudicia competenţele statului respectiv ale judeţelor
• organizarea şi ţinerea cărţilor funciare
• organizarea Inspectoratului Regional pentru Situaţii de Urgenţă
• organizarea serviciului spitalicesc regional
• organizarea Camerei de Comerţ Regional
• dezvoltarea şi controlul cooperativelor
• asistenţă în lucrările publice realizate de alte organisme publice din teritoriul regiunii
• organizarea instituţiilor publice de binefacere şi asistenţă socială de nivel regional
• organizarea şi înfiinţarea creditului funciar, respectiv al creditului agricol
• organizarea de structuri NUTS 4 și limitele teritoriale ale acestora

Potrivit proiectului de lege, în Ţinutul Secuiesc ar putea să funcţioneze următoarele instituţii autonome:

• o Casă de Asigurări de Sănătate Regională
• o Casă de economii şi Consemnaţii Judeţeană, al cărui preşedinte şi vicepreşedinte este numit de Consiliul Judeţean, cu avizul Ministerului de Finanţe
• o agenţie a Băncii Naţionale a României

Autorităţile judeţene ar urma să avizeze :

• Deschiderea şi transferul sucursalelor bancare sau agenţiilor de credit
• Concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv
• Lucrările de amenajare a apelor curgătoare și necurgătoare
• Măsurile care se doresc a fi luate de organele de stat pe motiv de ordine publică pot fi luate numai după avizul consiliului judeţean competent

Organele regiunii ar urma să fie : consiliul regional și executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc. Consiliul regional îşi alege preşedintele și cei trei vicepreşedinţi.

Executivul regional este compus din preşedintele regiunii care prezidează Executivul și dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei consiliului regional.

Potrivit proiectului, veniturile bugetare ale regiunii ar urma să se constituie din:

• venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit
• sume şi cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
• subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete
• donaţii şi sponsorizări

Ar urma să devină venit al bugetului regiunii următoarele :

• 50% din impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietăţilor de pe raza regiunii
• 20% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din regiune, după efectuarea restituirilor către acestea
• 12% din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii
• 50% din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii şi 60% din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune

(Descărcaţi AICI proiectul privind Satutul special al Ţinutului Secuiesc)

Județele Harghita și Covasna, după 25 de ani în care UDMR le-a promovat intresele, în diferite guverne

Liderul UDMR Kelemen Hunor a explicat în cadrul conferinţei de presă de joi: „În ultimii 25 de ani, prin colaborare cu toate partidele democratice, am reuşit să demontăm clişeele şi prejudecăţile. A sosit momentul pentru încă un pas în ceea ce priveşte o reconciliere istorică şi efectivă, fiindcă nu suntem duşmani.”

Preocuparea pentru demontarea clişeelor şi prejudecăţilor a fost în egală măsură şi apanajul majorităţii. Şi a avut ca rezultat o legislaţie în domeniul minorităţilor unanim apreciată la nivel european.

Aflaţi de 18 ani în zona de decizie executivă, liderii UDMR au demonstrat mai degrabă un interese punctuale în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi socială a zonelor din care provin.

În perioada 1990-2014, UDMR a deţinut funcţiile de preşedinţi ai Consiliilor judeţene Covasna şi Harghita şi cele mai multe mandate de primari.

UDMR a numit, din 1990 încoace, prefecţii în Harghita şi Covasna şi a fost parte a guvernelor României începând cu Guvernul CDR.

Câteva date agregate ale INS:

• Judeţele Harghita şi Covasna au înregistrat în primul semestru al anului 2014 cel mai mic număr de societăţi înfiinţate la nivel naţional
• Judeţele Harghita şi Covasna sunt cele mai sărace din Transilvania: salariul mediu net pe care îl câştigau angajaţii companiilor din Harghita, în 2013, era de circa 1.050 de lei, cel mai mic din ţară. Câştigurile locuitorilor din Covasna şi Harghita sunt cu 470 de lei mai mici decât media naţională şi cu 1.100 de lei mai mici decât cele obţinute de locuitorii Capitalei
• Populaţia activă a judeţului Covasna este de 93.500 de persoane, cu o rată a şomajului de aproximativ 10%, populaţia activă a judeţului Harghita este de 144.700 de persoane, rata şomajului este de 9%. Potrivit datelor ANOFM, rata şomajului la nivel naţional este de 5,9%
• Valoarea Indicatorului Dezvoltării Umane (compus din speranţa medie de viaţă la naştere, rata alfabetizării, rata şcolarizării şi PIB pe cap de locuitor) a judeţului Harghita este mai mică decât cea medie la nivel naţional, iar valoarea IDU a judeţului Covasna este cea mai mică din Regiunea Centru, implicit mult mai mică decât media naţională.