Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, elaborat de Ministerul Fondurilor Europene, a fost prezentat, joi seară, în cadrul unui eveniment la care au participat preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban şi membri ai Guvernului.
În baza acestui plan, în funcție de modul în care vor fi pregătite proiectele concrete, guvernul poate atrage 30,4 miliarde euro, suma totală alocată României prin Facilitatea pentru Revenire și Reziliență, parte a următorului buget multianual UE.
(Descărcați AICI Planul Național de Redresare și Reziliență)
Planul românesc, structurat pe 12 domenii prioritare, așa cum anunța în urmă cu 10 zile președintele Iohannis, va fi supus dezbaterii publice în perioada următoare şi urmează să fie transmis spre aprobare Comisiei Europeană, data-limită fiind aprilie 2021.
În discursurile rostite joi seara, nici președintele și nici premierul Orban nu au oferit detalii concrete, ci au descris documentul la modul general, asigurând că este unul foarte ambițios care poate fi realizat ” doar împreună”.
Primele detalii – lista investițiilor în infrastructură
Anumite detalii se regăsesc între anexele documentului, care prezintă diferite liste cu investiții propuse spre finanțare europeană. Lista investițiilor propuse spre finanțare în cadrul PNRR pentru domeniul Transport durabil, de exemplu, este:
O primă variantă, disponibilă lunea trecută pentru mai puțin de 2 ore
Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat la începutul săptămânii, luni, pe site-ul instituției, un document numit Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe care l-a retras, fără explicații, după câteva ore.
Documentul prezentat joi este o formă extinsă cu 30 de pagini a planului pe care Ministerul Fondurilor Europene l-a avut pe site luni, pentru mai puțin de 2 ore.
Guvernul a anunțat în luna iulie o primă variantă de plan Național, un document axat în principal pe principii, mai puțin pe proiecte specifice.
În septembrie, Comisia Europeană a emis orientările strategice pentru punerea în aplicare a Mecanismului de relansare şi rezilienţă și urmează să publice ghidul pentru țările membre privind felul în care acestea să-și conceapă planurile naționale, pentru a beneficia de finanțări din bugetul Mecanismului.
Klaus Iohannis: Vom implementa un nou model de dezvoltare
Președintele Klaus Iohannis a deschis evenimentul de lansare al acestui plan cu o critică la adresa ”modelul guvernărilor anterioare, bazat doar pe stimularea consumului și pe măsuri de azi pe mâine”, anunțând: ”În anii următori, țara noastră va implementa un nou model de dezvoltare economică, bazat pe investiții, inovare și competitivitate.
Discursul președintelui:
Depinde numai de noi să transformăm provocările actuale în oportunități și să identificăm cele mai bune soluții la problemele cu care ne confruntăm. Toate resursele financiare pe care România le are la dispoziție trebuie utilizate inteligent și în beneficiul românilor. În 2020, am pus deja bazele schimbării și vom continua această abordare într-un ritm susținut în anii următori.
Doamnelor și domnilor,
În urma unor negocieri intense și complicate la reuniunea Consiliului European din luna iulie, am reușit să obțin pentru România un pachet bugetar de circa 80 de miliarde de euro pentru următorii 9 ani. Aceste fonduri reprezintă o oportunitate istorică de a dezvolta România pe termen mediu și lung.
Am lucrat împreună cu Guvernul liberal în toată această perioadă, astfel încât să ne asigurăm că România va fi pregătită să acceseze din timp Facilitatea pentru Redresare și Reziliență, instrument financiar unic în istoria de până acum a Uniunii Europene.
Țara noastră va putea utiliza peste 30 de miliarde de euro din această Facilitate. Vor fi disponibile fonduri pentru recuperarea economică și pentru accelerarea potențialului de creștere în perioada post-pandemie, în baza documentului pe care îl lansăm astăzi în dezbatere publică, Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care propunem reforme și investiții cu efecte benefice directe asupra vieții românilor.
Este momentul cel mai bun să ne asumăm reforme ambițioase în domenii importante, precum cel al legislației achizițiilor publice, în domeniul administrației publice, precum și în privința legislației din domeniul fondurilor europene, pentru ca aceste sume să fie administrate responsabil, transparent și să fie cheltuite în beneficiul real al cetățenilor.
Mă refer, în primul rând, la investițiile atât de necesare în infrastructura de sănătate, cu precădere construcția de spitale noi și extinderea celor existente. Totodată, propunem investiții suplimentare în infrastructura școlară și fonduri pentru comunitățile locale, inclusiv investiții în digitalizare administrativă, mobilitate inteligentă și regenerare urbană.
România trebuie să se conecteze la realitățile zilelor noastre, inclusiv în ceea ce privește tranziția climatică și transformarea digitală, pentru a stimula creșterea economică și pentru a crea noi locuri de muncă bine plătite.
Este timpul să răspundem adecvat în raport cu interesele naționale și strategice în privința transformării digitale și a tranziției verzi, să beneficiem de digitalizarea administrației, de inovarea proceselor tehnologice pentru a obține produse competitive și să accesăm competențele viitorului.
Doamnelor și domnilor,
În spiritul dialogului deschis și constructiv, Planul Național de Redresare și Reziliență este lansat astăzi în dezbatere publică. Rolul transparenței și al consultărilor este acela de a construi împreună România de mâine.
De aceea este important ca discuțiile pe marginea Planului, care vor avea loc în perioada următoare, să fie aplicate, fundamentate și să depășească paradigma populismului electoral, dar și promovarea de interese particulare.
Acest plan este despre România și despre români și vă invit să îl tratăm ca atare, cu responsabilitate și bună-credință.
Ludovic Orban: Efortul de accesare a acestor resurse financiare nu poate fi făcut de oricine
Suntem pe punctul de a intra în cea mai prolifică perioadă de la aderarea noastră la UE: vom beneficia de cel mai mare pachet de sprijin financiar pe care l-am avut vreodată la dispoziție.
Acest plan de recuperare și reziliență este doar un pilon de sprijin pentru dezvoltarea României. Planul trebuie văzut în complementaritate cu finanțările asigurate prin bugetul UE- pe lângă resursele financiare de peste 30 de mld eurodin acest plan vom avea la dispoziție peste 46 mld euro pentru coeziune, agricultură,prin bugetul multianual.
Toate aceste resurse financiare, dar și altele, vor putea fi utilizate pentru dezvoltarea economică a României.
Nu am să mă feresc să vorbesc despre alegeri: oficialii europeni s-au obișnuit să aibă numai surprize neplăcute din partea fostelor guverne. Nu este indiferent cine va câștiga aceste alegeri pentru că efortul de accesare a acestor resurse financiare nu poate fi făcut de oricine. E suficient să ne uităm la rata de absorbție ca să vedem că cei care au guvernat înaintea noastră aproape că nu și-au dorit să folosească fondurile europene pentru a îmbunătăți viața românilor.
Efortul de a dezvolta, moderniza România va trebui să fie un efort de ansamblu al întregii societăți, toți acești bani vor oferi o șansă la o viață mai bună pentru fiecare cetățean român. Obiectivul nostru este să îi susținem pe toți aceia care merită o șansă de dezvoltare, care au proiecte serioase
Suntem pregătiți să punem în practică un plan de dezvoltare fără precedent. Implementarea programului va presupune reforme ample ale statului, digitalizarea, creșterea competenței în sectorul public.
Vă garantez că tot acest efort va merita: în următorii ani vom avea parte de o dezvoltare accelerată.
3 răspunsuri
Nimic despre agricultura si mediul rural in ansamblu.
Suficient ca sa iti dai seama cat de prost alcatuit si cat de superficial este acest plan.
Doamne fereste-ne si Doamne ajuta !
In rest numai de bine.
Nu ma chinui sa-l citesc daca au ales prost cuvantul rezilienta care in romana inseamna altceva fata de engleza, da asa suntem noi romenglezi
https://dexonline.ro/definitie/rezilienta
1.PNLiberal are un program national de repornire si rezilienta care nu se adreseaza unei economii care trebuie refacuta din temelii spre un parcurs industrial, ci uneia decazute, de productie de piese si montaj simplu, cu valoare adaugata scazuta, de prima revolutie industriala,care a condus la starea de natiune esuata de pina acum.O economie primitiva incapabila de a sustine material si financiar nivelul de superavietuire fizica a jumatate din populatie, incapabila de a asigura importurile si echilibrul bugetar, plata datoriei externe si noi investitii.
Romania blocata nu doar de pandemie ci de stagnare si dezindustrializare are nevoie de un Program de Dezvoltare Economica si Industriala rapida, care sa creieze masiv locuri de munca in industrie si serviciile industriale, deoarece asa cum se poate constata, ponderea de numai 23 la suta a industriei de „prima revolutie industriala” in PIB a inseamnat esecul national de pina acum!
2.Incapabil de inovare economica in directia industriala prin constructia unui proiect de tara cu acest obiectiv, P.N.Liberal cinta programatic „aria” (muzicala politica a) INFRASTRUCTURII preluata de la UE, neintelegind ca aceasta este doar parte a dezvoltarii economice si avanseaza numai in pas cu cerintele si necesitatile dezvoltarii industriala (si urbane) iar nu „la gramada” si inaintea ei, dupa imaginatia economica a politicilor!In caz contrar, creaza obective economice „fantoma”, inutile si neutilizabile, la fel ca in China!
Incapabil sa conceapa un proiect de tara, P.N.Liberal a preluat de la UE termenul CONTABIL de „repornire si rezilienta”, esuind intr-o strategie generala de transport, incapabila de a acoperi VIDUL INOVATIV economic al unei tari lipsita aproape total de industria celei de a „treia si a 4-a revolutie industriale”, CU VALOARE ADAUGATA INALTA!
3.Romania are nevoie de un „proiect de tara” cu obiectivul reindustrializarii care sa aduca investitii industriale straine de 25 – 30 de miliarde de Euro anual si creaza 200 – 250 de mii de noi locuri de munca industriale anual, incit ele sa asigure treptat refacerea celor 3-4 milioane pierdute dupa 89, prin dezindustrializare.
Trebuie bine inteles, ca UE n-are capacitatea programatica de a construi in locul PNLiberal un proiect de reindustrializare, iar cele 5o de miliarde de Euro alocate Romaniei nu conduc la industrializare!
4.In lipsa proiectului de tara, PNLiberal incearca sa acrediteze ideea falsa conform careia crearea de infrastructura este CONDITIA principala ca investitorii industriali sa aleaga Romania, ignorind constient faptul ca ne-competitivitatea economica nationala de „rangul 74” constituie BLOCAJUL ABSOLUT CONTRA INVESTITIILOR STRAINE industriale dupa 2008!
5.Despre competitivitatea economica nimic ca metode, tehnici si instrumente privind modul de a fi adusa catre indici superiori.In consecinta, infrastructura fara dezvoltare industriala?Raspunsul il vom avea dupa „dezbaterea publica a programului”, urmind ca PNLiberal sa-i vina mintea de pe urma, in lipsa careia programul economic este un fel de apa de ploaie, fiind cunoscuta incapacitatea institutionala nstionsls de absorbtie a banilor UE…