Cum va funcționa ”noua” bancă de dezvoltare a guvernului Cîțu
luni

25 octombrie, 2021

Documente / Guvernul Cîțu înființează banca de stat respinsă de guvernul Cîțu: e identică cu banca inițiată de Orlando Teodorovici

23 august, 2021

Proiectul de ordonanță privind înființarea băncii naționale de dezvoltare, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP) în ziua în care Dan Vîlceanu a preluat conducerea instituției, este departe de a fi reforma promisă de premierul Florin Cîțu în materie de finanțare a antreprenoriatului românesc și de sprijinire a internaționalizării afacerilor locale.

Documentul conține aceleași puncte-cheie incluse în proiectul de lege promovat de fostul ministru Orlando Teodorovici:  Proiectul lui Teodorovici a primit aviz negativ atât din partea cabinetului Orban (în august 2020) cât și a Guvernului Cîțu (în martie 2021).

Cum a ajuns proiectul lui Teodorovici să fie promovat de liberali

Cele două proiecte (unul de lege și celălalt de OUG) sunt extrem de asemănătoare, obiectivele și majoritatea punctelor-cheie fiind formulate identic în ambele versiuni. Documentul pus acum în dezbatere publică de Guvernul Cîțu aduce în plus o serie de clarificări tehnice, fără nicio modificare de substanță față de varianta propusă de Teodorovici în Parlament.


Cea din urmă a fost adoptată de Senat, cu majoritate de voturi, la începutul lunii martie a anului trecut. A intrat apoi pe circuitul Camerei Deputaților, unde a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Pe 20 august 2020, Guvernul Orban dădea aviz negativ. Pe 25 martie 2021 a fost înregistrat un nou punct de vedere al Guvernului (Cîțu de data aceasta), tot negativ, potrivit datelor oficiale consemnate pe site-ul Parlamentului.

(Document Teodorovici/ ”Proiectul de lege pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România”)

(Document Cîțu/ ”Proiectul de ordonanță pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România”)

Printre motivele invocate a fost absența unei analize care să care să justifice înființarea unei bănci naționale în contextul în care statul are în subordine o serie de alte instituții financiar-bancare care par a avea același obiect de activitate, respectiv EximBank, FNGCIMM și de Fondul Român de Contragarantare – FRC.

”Înainte de conceperea unui cadru legislativ pentru bănci de dezvoltare ar fi utilă efectuarea unei analize care să identifice toate serviciile oferite în prezent conform legislației în vigoare de către EximBank, FNGCIMM și de Fondul Român de Contragarantare – FRC (nu doar în domeniu IMM), să arate rata de utilizare a fondurilor disponibile ale acestor instituții pentru serviciile identificate, să evidențieze toate suprapunerile de funcții/ servicii propuse pentru BND cu cele ale EximBank, FNGCIMM și FRC și să explice care sunt beneficiile funcționării în paralel ale celor patru entități”, argumenta Guvernul Ludovic Orban în urmă cu un an.


Proiectul care reglementează înființarea băncilor naționale de dezvoltare, pus acum în dezbatere de minister, este în același timp departe de ambițiile formulate în planul de guvernare a actuale coaliții, în care se avea în vedere o reorganizare a întregii arhitecturi a instituțiilor financiar-bancare deținute de stat.

Printre obiectivele programului de guvernare se numără ”crearea Băncii Naționale de Dezvoltare (National Promotional Bank), prin reorganizarea EXIMBANK, FNGCIMM și FRC, pentru folosirea resurselor Băncii Europene de Investiții în gestiunea financiară a schemelor de sprijin pentru finanțare curentă și investiții legate direct de convergența reală a României cu Uniunea Europeană, sub coordonarea Ministerul Finanțelor”.

Obiective și mod de funcționare

Identic cu obiectivele formulate de PSD, MFP propune ca scopul băncilor de dezvoltare reglementate de proiectul de mai sus să fie: ”sprijinirea antreprenorialului, dezvoltarea socio-economică și regională în România prin promovarea investițiilor și facilitarea accesului la finanțare pentru beneficiarii eligibili în acele sectoare în care au fost identificate disfuncționalități ale pieței financiare și decalaje de finanțare, în baza unei analize independente ex-ante, în scopul atenuării și reducerii lor prin desfășurarea de activități de dezvoltare, în conformitate cu legislația Uniunii Europene aplicabilă și cu actele constitutive ale  băncilor de dezvoltare”.

La propunerea Ministerului Finanțelor, prin hotărâre a Guvernului se stabilesc condițiile privind organizarea și funcționarea fiecărei bănci de dezvoltare, se arată în propunere.

Băncile de dezvoltare implementează și/sau administrează instrumente financiare finanțate din fondurile europene structurale și de investiții și pot acorda finanțări în cadrul inițiativelor de investiții la nivelul Uniunii Europene, inclusiv investiții co-finanțate de Grupul Băncii Europene de Investiții sau de alte instituții financiare internaționale.

Băncile de dezvoltare oferă produse financiar-bancare în principal următoarelor categorii țintă de beneficiari eligibili:

  • întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv microîntreprinderi, companii start-up și întreprinderi mici și mijlocii inovatoare;
  • unități administrativ-teritoriale, companii de utilități publice aflate în subordinea unităților administrativ – teritoriale;
  • companii de stat;
  • universități, institute de cercetare-dezvoltare, entități publice socio-culturale, alte entități similare, întreprinderi sociale.

Băncile de dezvoltare sprijină beneficiarii eligibili, în principal prin următoarele produse:

  • împrumuturi;
  • garanții;
  • investiții de capital de tip acțiuni și participații.

În desfășurarea activității, băncile de dezvoltare acordă atenție în principal următoarelor domenii și activități țintă:

  • activitatea economică desfășurată de întreprinderile mici și mijlocii;
  • domenii și activități finanțate din fonduri europene;
  • cercetare, dezvoltare și inovare;
  • agricultură;
  • proiecte mari de infrastructură care contribuie la dezvoltarea regională și națională;
  • investiții strategice.
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Capitalul social al fiecărei bănci de dezvoltare necesar desfășurării activității se asigură din bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate prin legile bugetare anuale și/sau din veniturile rezultate din privatizare înregistrate în contul Trezoreriei Statului.

Deocamdată nu există detalii cu privire la necesarul de capital sau cu privire la modul în care se va stabili conducerea unei eventuale bănci de dezvoltare înființate de Guvern. Aceste aspecte urmează să fie stabilite odată cu înființarea propriu-zisă a unei astfel de bănci de dezvoltare.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. In lipsa unui PROIECT DE TARA cu obiectivul reconstructiei economice si industriale a Romaniei, infiintarea unei Banci de Dezvoltare era un nonsens economic si investitional si atunci si acum, deoarece nu exista o viziune si directie de dezvoltare a tarii pe termen mediu si lung, lipseste si acum „inventarul” de obiective economice necesare cu momentul in care va fi inceputa realizarea lor, costurile si conexiunea fiecaruia in aval si amonte cu economia industriala viitoare, datele realizarii si sursele de finantare, modul in care institutiile vor sustine prin performanta si functionalitate aducerea competitivitatii economice catre minimul indicelui mondial, de la care investitorii industriali majori investesc in Romania si fondurile UE pot fi absorbite.
    In lipsa acestor conditii primare, fundamentale, de infiintarea a unei banci nationale care sa sustina o dezvoltare economica-industriala rapida, se mai creaza doar o SINECURA pentru clientii politicilor de la guvernari.

    prof. Caliman I. Eugen
    autor proiect de tara,
    refuzat la evaluare si
    promovare de Presed. P.N.
    Liberal, Ludovic Orban.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. In lipsa unui PROIECT DE TARA cu obiectivul reconstructiei economice si industriale a Romaniei, infiintarea unei Banci de Dezvoltare era un nonsens economic si investitional si atunci si acum, deoarece nu exista o viziune si directie de dezvoltare a tarii pe termen mediu si lung, lipseste si acum „inventarul” de obiective economice necesare cu momentul in care va fi inceputa realizarea lor, costurile si conexiunea fiecaruia in aval si amonte cu economia industriala viitoare, datele realizarii si sursele de finantare, modul in care institutiile vor sustine prin performanta si functionalitate aducerea competitivitatii economice catre minimul indicelui mondial, de la care investitorii industriali majori investesc in Romania si fondurile UE pot fi absorbite.
    In lipsa acestor conditii primare, fundamentale, de infiintarea a unei banci nationale care sa sustina o dezvoltare economica-industriala rapida, se mai creaza doar o SINECURA pentru clientii politicilor de la guvernari.

    prof. Caliman I. Eugen
    autor proiect de tara,
    refuzat la evaluare si
    promovare de Presed. P.N.
    Liberal, Ludovic Orban.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr