Document / Acordul pentru fondurile europene 2014-2020: Cei mai mulți bani - la Transporturi, pe un masterplan deocamdată inexistent - CursDeGuvernare.ro
miercuri

27 octombrie, 2021

Document / Acordul pentru fondurile europene 2014-2020: Cei mai mulți bani – la Transporturi, pe un masterplan deocamdată inexistent

11 februarie, 2014

Ministerul Fondurilor Europene a făcut publică a doua variantă a Acordului de Parteneriat 2014 – 2020, cadrul strategic pentru cheltuirea fondurilor europene în următorii 7 ani. Prima variantă a documentului a fost criticată de Comisia Europeană, care a catalogat documentul drept „prea vag şi fără viziune”, după ce alte două drafturi ale documentului fuseseră criticate dur în corespondență, de către autoritățile europene. Cea de-a doua variantă a Acordului urmează să fie trimisă Comisiei Europene la sfârşitul lunii februarie.

Spre deosebire de prima variantă, cea de-a doua prezintă o alocare a banilor pentru programele operaţionale prin care România va atrage fondurile europene. Cei mai mulţi bani, aşa cum reiese din documentul programatic, sunt alocaţi Programului Operaţional Infrastructură Mare: 9,07 miliarde de euro. Programul acoperă domeniul trasporturilor, dar şi pe cele ale mediului şi energiei.

A fost un capitol criticat de Comisia Europeană, atunci când experţii au transmis observaţiile lor asupra documentului întocmit de autorităţile române. La fel ca şi alocările financiare: experţii europeni au arătat totodată că ele ar trebui să fie raportate la capacitatea „realistă” de absorbţie a autorităţilor de la Bucureşti.

Noua filosofie a Bruxelles-ului: Proiectele – doar integrate în strategii ample de dezvoltare


Filosofia Comisiei Europene în privinţa infrastructurii de transport s-a schimbat, odată cu noile principii ale politicii de coeziune. Oficialii de la Bruxelles au avertizat că nu vor mai fi finanţate drumuri care se termină nicăieri sau ”în poarta unor politicieni”, ci vor trebui integrate în proiecte ample de dezvoltare.

O idee agreată de autorităţile de la Bucureşti, şi prin prisma nevoii unei abordări sectoriale coordonate, susţin experţi independenți în domeniul fondurilor europene.

Noua variantă a Acordului de Parteneriat are, în continuare, partea de analiză a situaţiei actuale în transporturile rutier, feroviar, maritim şi aerian mai extinsă decât soluţiile.

Documentul întocmit de Ministerul Fondurilor Europene vorbeşte, la lecţiile învăţate din alocarea bugetară anterioară, despre nevoia îmbunătăţirii capacităţii de planificare şi coordonare. Şi găseşte și explicația absorbţiei deficitare a fondurilor europene: absenţa unui masterplan.

Acordul va fi trimis fără masterplanul pe ciclul următor la Transporturi: Guvernul are priorități diferite de Coridorul IV 


Strategiile în domeniul depind de un Masterplan general în transporturi pentru perioada 2020 – 2030, un document aflat încă în elaborare la Ministerul Transporturilor. Însă, pe de altă parte, Ministerul Fondurilor Europene a elaborat şi pus în dezbatere publică Programul Operaţional Infrastructură Mare, un alt document care va fi negociat cu Comisia Europeană.

Premierul Victor Ponta a anunțat, în toamna anului 2013, că până la sfârşitul anului ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, și ministrul Marilor Proiecte, Dan Șova, vor prezenta masterplanul. Cel din urmă a precizat însă că el se ocupă doar de asfaltări, iar strategia de transport este de competenţa colegei sale de guvern. Astfel, concluziile masterplanului sunt aşteptate pentru luna aprilie a acestui an.

O parte din el se va referi, evident, la priorităţile în infrastructurii rutiere. În acest sens există însă, în acest moment, un document. Este vorba despre planul de autostrăzi prezentat de prim ministrul Victor Ponta la sfârşitul anului 2013. Acesta însă nu coincide cu intenţiile de finanţare ale Bruxelles-ului. Şi, dacă master planul va prioritiza aceleaşi autostrăzi – dacă vorbim doar despre transportul rutier – ar putea apărea o problemă. Oficialii de la Bruxelles au anunțat că finanțează coridorul IV pe Valea Oltului. Însă Guvernul vrea să modifice traseul pe Valea Prahovei, ceea ce ar putea aduce noi amânări în atragerea fondurilor europene. Suma pentru autostrăzi se ridică la 4,8 miliarde euro în perioada 2014-2020.

Întârzierea în elaborarea acestui masterplan ar putea avea şi alte consecinţe: ar putea duce chiar la o modificare a structurii programului operaţional pentru infrastructura mare, susţin experţi independenți din domeniu, în condiţiile în care partea referitoare la transporturi este într-o mare întârziere faţă de cea referitoare la mediu.

Obiectivele din Acordul de Parteneriat

  • Master planul va guverna dezvoltarea acestui domeniu şi va avea o abordare multi-modală privind transporturile şi investiţiile, arată documentul.
  • Va exista un program de investiţii în proiecte complementare.
  • În perioada 2014 – 2020 se vor aloca anual 2% din PIB pentru întreţinere şi proiecte de investiţii în sectorul transporturilor.
  • Birocratic, va exista o unitate specială în ministerul de resort pentru monitorizarea implementării master planului.
  • Planurile de dezvoltare regională, aflate sub incidenţa Programului Operaţional Regional, prin care se realizează infrastrutură de transport local şi regional, vor trebui să corespundă tot acestui master plan.

Autorităţile de la Bucureşti vor să folosească banii europeni pentru a face România mai accesibilă în interiorul ei, de a realiza o conectare între regiunile sale, pentru a favoriza dezvoltarea acestora şi, implicit, investiţiile. Un alt doilea obiectiv este realizarea unui sistem mixt de transport, pentru alternative la transportul rutier.

Contradicţii privind priorităţile

Numai că priorităţile bugetate în domeniul infrastructurii trebuie să coincidă cu ceea ce vrea să finanţete Uniunea Europeană: Coridorul IV pan-european.

Preşedintele Traian Băsescu a atras atenţia asupra acestor priorităţi şi a consecinţelor în cazul în care Coridorul IV nu va fi finalizat. „Este sigur ca se va pierde asamblarea de la Pitesti, la uzinele Dacia, pentru ca deja la Tanger sunt capacitati de preluare existente. S-a trecut la faza a doua de extindere a capacitatii uzinei Dacia din Maroc. Acolo pui masina direct in vapor, este portul la cativa kilometri de fabrica, nu ca in Romania, unde Guvernul poate gandi sa dea prioritatea la Bucuresti-Alexandria decat la Pitesti-Sibiu”, a spus şeful statului într-o emisiune luni seara.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

La rândul său, premierul Victor Ponta a calificat declarația președintelui drept o „inconştienţă sinistră, o tâmpenie”.

Însă ambasadorul Franţei în România, Philippe Gustin, a spus recent, într-un interviu acordat Mediafax, că este important ca România sa aibă rapid infrastructura de autostrăzi şi feroviară conectată cu Europa Occidentală. Firme precum Dacia exportă în Vest, iar întîrzierile la livrare influenţează costul maşinilor, a argumentat acesta. Diplomatul francez a mai spus că Renault s-a plâns de mai multe ori de această problemă şi a precizat că ar fi bună o autostradă care să lege Piteştiul de Ungaria.

(Descărcați AICI Acordul de Parteneriat pentru fondurile europene)

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr