fbpx

La obiect

20-34 de ani – nici nu lucrează și nici nu învață: Observații pe locul fruntaș deținut de România la procentul tinerilor fără nicio ocupație

România figurează printre statele UE cu cea mai mare pondere a tinerilor care nici nu lucrează și nici nu învață („neither in employment nor in… Mai mult

16.07.2021

Chestiunea

Noul test de stres al industriilor europene: condițiile și țintele sectoriale de mediu impuse de Comisia Europeană

Odată cu lansarea, miercuri 14 iulie, pachetului legislativ ”Fit for 55”, UE devine prima economie din lume care dă startul procesului de legiferare a obiectivului… Mai mult

15.07.2021

La obiect

Cum ar urma să arate Educația, pe cicluri școlare, dacă s-ar implementa Programul România Educată

Raportul România Educată elaborat de Președinția României a fost publicat pentru prima oară miercuri, ziua în care Guvernul Florin Cîțu a adoptat Memorandul prin care… Mai mult

14.07.2021

La obiect

În sfârșit, DOCUMENTUL: Memorandumul pe Proiectul România Educată – adoptat de Guvern. Calendarul și țintele

Guvernul va înființa un grup de lucru interministerial coordonat de premierul Florin Cîțu, pentru elaborarea pachetului legislativ necesar implementării Proiectului România Educată elaborat la Președinție,… Mai mult

14.07.2021

Document / Acordul pentru fondurile europene 2014-2020: Cei mai mulți bani – la Transporturi, pe un masterplan deocamdată inexistent

de Anne-Marie Blajan 11.2.2014

Ministerul Fondurilor Europene a făcut publică a doua variantă a Acordului de Parteneriat 2014 – 2020, cadrul strategic pentru cheltuirea fondurilor europene în următorii 7 ani. Prima variantă a documentului a fost criticată de Comisia Europeană, care a catalogat documentul drept “prea vag şi fără viziune”, după ce alte două drafturi ale documentului fuseseră criticate dur în corespondență, de către autoritățile europene. Cea de-a doua variantă a Acordului urmează să fie trimisă Comisiei Europene la sfârşitul lunii februarie.

Spre deosebire de prima variantă, cea de-a doua prezintă o alocare a banilor pentru programele operaţionale prin care România va atrage fondurile europene. Cei mai mulţi bani, aşa cum reiese din documentul programatic, sunt alocaţi Programului Operaţional Infrastructură Mare: 9,07 miliarde de euro. Programul acoperă domeniul trasporturilor, dar şi pe cele ale mediului şi energiei.

A fost un capitol criticat de Comisia Europeană, atunci când experţii au transmis observaţiile lor asupra documentului întocmit de autorităţile române. La fel ca şi alocările financiare: experţii europeni au arătat totodată că ele ar trebui să fie raportate la capacitatea “realistă” de absorbţie a autorităţilor de la Bucureşti.

Noua filosofie a Bruxelles-ului: Proiectele – doar integrate în strategii ample de dezvoltare

Filosofia Comisiei Europene în privinţa infrastructurii de transport s-a schimbat, odată cu noile principii ale politicii de coeziune. Oficialii de la Bruxelles au avertizat că nu vor mai fi finanţate drumuri care se termină nicăieri sau ”în poarta unor politicieni”, ci vor trebui integrate în proiecte ample de dezvoltare.

O idee agreată de autorităţile de la Bucureşti, şi prin prisma nevoii unei abordări sectoriale coordonate, susţin experţi independenți în domeniul fondurilor europene.

Noua variantă a Acordului de Parteneriat are, în continuare, partea de analiză a situaţiei actuale în transporturile rutier, feroviar, maritim şi aerian mai extinsă decât soluţiile.

Documentul întocmit de Ministerul Fondurilor Europene vorbeşte, la lecţiile învăţate din alocarea bugetară anterioară, despre nevoia îmbunătăţirii capacităţii de planificare şi coordonare. Şi găseşte și explicația absorbţiei deficitare a fondurilor europene: absenţa unui masterplan.

Acordul va fi trimis fără masterplanul pe ciclul următor la Transporturi: Guvernul are priorități diferite de Coridorul IV 

Strategiile în domeniul depind de un Masterplan general în transporturi pentru perioada 2020 – 2030, un document aflat încă în elaborare la Ministerul Transporturilor. Însă, pe de altă parte, Ministerul Fondurilor Europene a elaborat şi pus în dezbatere publică Programul Operaţional Infrastructură Mare, un alt document care va fi negociat cu Comisia Europeană.

Premierul Victor Ponta a anunțat, în toamna anului 2013, că până la sfârşitul anului ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, și ministrul Marilor Proiecte, Dan Șova, vor prezenta masterplanul. Cel din urmă a precizat însă că el se ocupă doar de asfaltări, iar strategia de transport este de competenţa colegei sale de guvern. Astfel, concluziile masterplanului sunt aşteptate pentru luna aprilie a acestui an.

O parte din el se va referi, evident, la priorităţile în infrastructurii rutiere. În acest sens există însă, în acest moment, un document. Este vorba despre planul de autostrăzi prezentat de prim ministrul Victor Ponta la sfârşitul anului 2013. Acesta însă nu coincide cu intenţiile de finanţare ale Bruxelles-ului. Şi, dacă master planul va prioritiza aceleaşi autostrăzi – dacă vorbim doar despre transportul rutier – ar putea apărea o problemă. Oficialii de la Bruxelles au anunțat că finanțează coridorul IV pe Valea Oltului. Însă Guvernul vrea să modifice traseul pe Valea Prahovei, ceea ce ar putea aduce noi amânări în atragerea fondurilor europene. Suma pentru autostrăzi se ridică la 4,8 miliarde euro în perioada 2014-2020.

Întârzierea în elaborarea acestui masterplan ar putea avea şi alte consecinţe: ar putea duce chiar la o modificare a structurii programului operaţional pentru infrastructura mare, susţin experţi independenți din domeniu, în condiţiile în care partea referitoare la transporturi este într-o mare întârziere faţă de cea referitoare la mediu.

Obiectivele din Acordul de Parteneriat

  • Master planul va guverna dezvoltarea acestui domeniu şi va avea o abordare multi-modală privind transporturile şi investiţiile, arată documentul.
  • Va exista un program de investiţii în proiecte complementare.
  • În perioada 2014 – 2020 se vor aloca anual 2% din PIB pentru întreţinere şi proiecte de investiţii în sectorul transporturilor.
  • Birocratic, va exista o unitate specială în ministerul de resort pentru monitorizarea implementării master planului.
  • Planurile de dezvoltare regională, aflate sub incidenţa Programului Operaţional Regional, prin care se realizează infrastrutură de transport local şi regional, vor trebui să corespundă tot acestui master plan.

Autorităţile de la Bucureşti vor să folosească banii europeni pentru a face România mai accesibilă în interiorul ei, de a realiza o conectare între regiunile sale, pentru a favoriza dezvoltarea acestora şi, implicit, investiţiile. Un alt doilea obiectiv este realizarea unui sistem mixt de transport, pentru alternative la transportul rutier.

Contradicţii privind priorităţile

Numai că priorităţile bugetate în domeniul infrastructurii trebuie să coincidă cu ceea ce vrea să finanţete Uniunea Europeană: Coridorul IV pan-european.

Preşedintele Traian Băsescu a atras atenţia asupra acestor priorităţi şi a consecinţelor în cazul în care Coridorul IV nu va fi finalizat. “Este sigur ca se va pierde asamblarea de la Pitesti, la uzinele Dacia, pentru ca deja la Tanger sunt capacitati de preluare existente. S-a trecut la faza a doua de extindere a capacitatii uzinei Dacia din Maroc. Acolo pui masina direct in vapor, este portul la cativa kilometri de fabrica, nu ca in Romania, unde Guvernul poate gandi sa dea prioritatea la Bucuresti-Alexandria decat la Pitesti-Sibiu”, a spus şeful statului într-o emisiune luni seara.

La rândul său, premierul Victor Ponta a calificat declarația președintelui drept o “inconştienţă sinistră, o tâmpenie”.

Însă ambasadorul Franţei în România, Philippe Gustin, a spus recent, într-un interviu acordat Mediafax, că este important ca România sa aibă rapid infrastructura de autostrăzi şi feroviară conectată cu Europa Occidentală. Firme precum Dacia exportă în Vest, iar întîrzierile la livrare influenţează costul maşinilor, a argumentat acesta. Diplomatul francez a mai spus că Renault s-a plâns de mai multe ori de această problemă şi a precizat că ar fi bună o autostradă care să lege Piteştiul de Ungaria.

(Descărcați AICI Acordul de Parteneriat pentru fondurile europene)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.2.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Eurostat: Economia europeană a revenit pe creştere în trimestrul al doilea

Razvan Diaconu

Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în al doilea trimestru al acestui an, iar aceasta s-a reflectat asupra pieţei… Mai mult

Europa

Marinar român ucis într-un atac al piraților asupra unui petrolier aflat în largul coastelor Omanului

Razvan Diaconu

Un cetățean român a fost ucis în urma unui atac al piraților asupra unui petrolier care naviga în largul coastelor Sultanatului Oman. În urma atacului și-a… Mai mult

Stiri

Delegație a Departamentul de Stat pentru Energie din SUA, în vizită la Cernavodă pentru proiectul reactoarelor 3 și 4

Vladimir Ionescu

O delegație a Departamentului de Stat pentru Energie din State Unite a făcut vineri o vizită oficială la CNE Cernavodă. Delegația a fost condusă de… Mai mult

Europa

Prognoza Erste: România va câștiga 2,9% din PIB până în 2026 datorită impulsului PNRR

Alexandra Pele

Pachetele de stimulare economică din cadrul Fondului de redresare al UE ar urma să aducă un impuls suplimentar la PIB-ul României de 2,9% până în… Mai mult

Europa

Profit Renault de 368 mil. euro în 6 luni. Creșterea vânzărilor globale de Dacia, peste media grupului

Adrian N Ionescu

Grupul Renault a raportat vineri un profit net de 368 milioane de euro pe primele şase luni din 2021. Vânzările globale ale mărcii Dacia au… Mai mult

Stiri

Toleranţă zero faţă de orice abatere de la cultura integrităţii în mediul academic – răspunsul președintelui la planificata schimbare a analizei plagiatelor

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis a răspuns vineri scrisorii reprezentanţilor mediului academic cu privire la plagiate, precizând că are toleranţă zero faţă de orice abatere de la… Mai mult

Stiri

Australia trimite armata în Sydney pentru a supraveghea respectarea carantinei

Iulian Soare

Australia a trimis sute de soldați în Sydney pentru a supraveghea aplicarea măsurilor aspre de carantină decretate din cauza unui focar de infectare cu varianta… Mai mult