fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Dobânda de politică monetară vis-a-vis de inflaţie în mai multe ţări. Unde se află România

de Marin Pana , 8.5.2018

România se poziţionează, alături de ţările cu regim valutar similar din regiune (foste colege de bloc socialist ce au aderat la UE dar încă nu au adoptat euro, păstrând flotarea monedei naţionale faţă de moneda unică europeană) în zona de diferenţă negativă între dobânda de politică monetară (DPM) şi inflaţia anuală (măsurată prin IPC).

În cazul nostru, această diferenţă este mai pronunţată din cauza conjuncturii speciale prin care efectul de bază a amplificat temporar valoarea inflaţiei anuale, dar vom reveni spre finalul anului la un ecart similar cu cel consemnat de Ungaria, Cehia sau chiar Polonia, ţara care are în prezent cea mai mică diferenţă între IPC şi DPM (care în pofida unui unui IPC mai mic a păstrat o DPM mai mare decât cele două).

De remarcat şi faptul că, dacă am fi utilizat indicele armonizat de inflaţie (IAPC sau HICP în lb. engleză), situat în martie 2018 la doar 4%, valoarea diferenţei ar fi fost mai mică cu aproape un punct procentual, ceea ce ne-ar fi apropiat de grupul central-european. Din motive metodologice şi pentru că IPC descrie mai bine situaţia creşterii preţurilor din perspectiva gospodăriilor româneşti, am mers pe varianta naţională a inflaţiei anuale.

Dacă ne uităm şi la alte state, vedem că nu avem nicio situaţie deosebită prin raportare la economii occidentale dezvoltate, precum Germania şi Franţa (pentru care dobânda de politică monetară este cea a Băncii Centrale Europene) şi chiar suntem foarte aproape de o altă ţară UE care nu a adoptat euro ( deşi nu are explicit o clauză de opt-out).

Este vorba despre Suedia, ţară unde o inflaţie apropiată de recomandarea teoretică de 2% coexistă cu o rată negativă a DPM, ceea ce conduce la un ecart relativ însemnat între cei doi parametri esenţiali în politica economică.

(Citiți și: ”„Dânşii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce poate economia”: BNR crește dobânda de referință ”)

Dacă ar fi să mergem mai aproape de momentul actual, pentru că valoarea DPM din Polonia este încă cea păstrată stabilită în martie 2015 iar cea din Ungaria datează din mai 2016, constatăm că cele două ţări care au modificat DPM în acest an sunt Cehia (februarie 2018, deşi pe trend de apreciere a coroanei şi în condiţii de creştere robustă, estimată la 5,2% pe 2017) şi SUA ( martie 2018), ambele cu câte 0,25% în sus, la fel ca şi ultima modificare făcută de BNR.

În fine, dar nu în ultimul rând, ar trebui menţionat semnalul dat de economia americană, care după o perioadă îndelugată de timp în care cei doi indicatori au evoluat oarecum în compensaţie, a luat decizia de a strânge treptat ecartul şi de a apropia valorile la un nivel mai apropiat de teoria clasică, după un interval în care au funcţionat măsuri neortodoxe de relansare a economiei.

(Citiți și: ”Analiștii: tensiunile acumulate în economie vor forța și mai mult dobanda cheie în 2018. Ecuația inflație – deficite – curs – politica BNR ”)

Dacă punem cap la cap aceste informaţii şi influenţele pe care le are ( inevitabil) mediul economic internaţional, rezultă că ne aflăm în situaţia destul de ingrată de a urmări în politica monetară o ţintă în mişcare, pentru a reuşi simultan să păstrăm o diferenţă rezonabilă în raport cu practica din alte ţări dar şi să temperăm ( cu transmitere progresivă şi uşor decalată în timp) inflaţia, pentru a obţine reintrarea pe final de an în coridorul – ţintă de 2,5% plus/minus 1%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Complexul Energetic Hunedoara va fi divizat, termocentrala Mintia preluată de autoritățile locale

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Hunedoara (CEH) se va diviza până în septembrie în două entităţi care vor include câte o termocentrală, a anunţat joi, la Petroşani, ministrul… Mai mult

Stiri

Liban, în prag de revoluție – populația din Beirut cere ajutorul lui Emmanuel Macron

Razvan Diaconu

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a mers joi în Liban pentru a discuta cu liderii politici și pentru a găsi soluții de revenire după dezastrul produs… Mai mult

Stiri

Guvernul continuă și în toamnă măsura de sprijin a părinților care stau acasă cu copilul dacă școala e închisă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi că măsura de sprijinire a părinților care stau acasă cu copilul, în cazul închiderii școlii din cauza epidemiei de… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a aprobat subvenția de 1 milion euro pentru Aeroportul Timișoara

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a anunțat joi că a aprobat acordarea subvenției directe acordată de România, în valoare de aproximativ 4,8 milioane de lei (aproximativ 1 milion… Mai mult

Stiri

BNR, raport asupra inflației: Contracţia economiei în 2020, aproape de cea din 2009

Adrian N Ionescu

Riscurile de scădere a economiei sunt dominante, iar„revenirea economiilor, implicit şi a celei a României, este de aşteptat să fie una lentă”, chiar dacă nu… Mai mult

Stiri

Rusia, rol central în răspândirea dezinformărilor legate de coronavirus – raport al Departamentului de Stat

Iulian Soare

Rusia joacă un rol central în diseminarea știrilor false ce subminează încrederea populației în autorități în perioada pandemiei de coronavirus, potrivit raportului publicat de The… Mai mult

Stiri

Campanie susținută de grupul PPE din PE

Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Vladimir Ionescu

Deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, explică modul în care Uniunea Europeană a ajutat statele membre să… Mai mult