Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Dobânda de politică monetară vis-a-vis de inflaţie în mai multe ţări. Unde se află România

de Marin Pana , 8.5.2018

România se poziţionează, alături de ţările cu regim valutar similar din regiune (foste colege de bloc socialist ce au aderat la UE dar încă nu au adoptat euro, păstrând flotarea monedei naţionale faţă de moneda unică europeană) în zona de diferenţă negativă între dobânda de politică monetară (DPM) şi inflaţia anuală (măsurată prin IPC).

În cazul nostru, această diferenţă este mai pronunţată din cauza conjuncturii speciale prin care efectul de bază a amplificat temporar valoarea inflaţiei anuale, dar vom reveni spre finalul anului la un ecart similar cu cel consemnat de Ungaria, Cehia sau chiar Polonia, ţara care are în prezent cea mai mică diferenţă între IPC şi DPM (care în pofida unui unui IPC mai mic a păstrat o DPM mai mare decât cele două).

De remarcat şi faptul că, dacă am fi utilizat indicele armonizat de inflaţie (IAPC sau HICP în lb. engleză), situat în martie 2018 la doar 4%, valoarea diferenţei ar fi fost mai mică cu aproape un punct procentual, ceea ce ne-ar fi apropiat de grupul central-european. Din motive metodologice şi pentru că IPC descrie mai bine situaţia creşterii preţurilor din perspectiva gospodăriilor româneşti, am mers pe varianta naţională a inflaţiei anuale.

Dacă ne uităm şi la alte state, vedem că nu avem nicio situaţie deosebită prin raportare la economii occidentale dezvoltate, precum Germania şi Franţa (pentru care dobânda de politică monetară este cea a Băncii Centrale Europene) şi chiar suntem foarte aproape de o altă ţară UE care nu a adoptat euro ( deşi nu are explicit o clauză de opt-out).

Este vorba despre Suedia, ţară unde o inflaţie apropiată de recomandarea teoretică de 2% coexistă cu o rată negativă a DPM, ceea ce conduce la un ecart relativ însemnat între cei doi parametri esenţiali în politica economică.

(Citiți și: ”„Dânşii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce poate economia”: BNR crește dobânda de referință ”)

Dacă ar fi să mergem mai aproape de momentul actual, pentru că valoarea DPM din Polonia este încă cea păstrată stabilită în martie 2015 iar cea din Ungaria datează din mai 2016, constatăm că cele două ţări care au modificat DPM în acest an sunt Cehia (februarie 2018, deşi pe trend de apreciere a coroanei şi în condiţii de creştere robustă, estimată la 5,2% pe 2017) şi SUA ( martie 2018), ambele cu câte 0,25% în sus, la fel ca şi ultima modificare făcută de BNR.

În fine, dar nu în ultimul rând, ar trebui menţionat semnalul dat de economia americană, care după o perioadă îndelugată de timp în care cei doi indicatori au evoluat oarecum în compensaţie, a luat decizia de a strânge treptat ecartul şi de a apropia valorile la un nivel mai apropiat de teoria clasică, după un interval în care au funcţionat măsuri neortodoxe de relansare a economiei.

(Citiți și: ”Analiștii: tensiunile acumulate în economie vor forța și mai mult dobanda cheie în 2018. Ecuația inflație – deficite – curs – politica BNR ”)

Dacă punem cap la cap aceste informaţii şi influenţele pe care le are ( inevitabil) mediul economic internaţional, rezultă că ne aflăm în situaţia destul de ingrată de a urmări în politica monetară o ţintă în mişcare, pentru a reuşi simultan să păstrăm o diferenţă rezonabilă în raport cu practica din alte ţări dar şi să temperăm ( cu transmitere progresivă şi uşor decalată în timp) inflaţia, pentru a obţine reintrarea pe final de an în coridorul – ţintă de 2,5% plus/minus 1%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Fac apel la calm, să se respecte normele de igienă

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult