Doar 35% din facultăți încep anul universitar cu prezență fizică

Anul universitar 2021 – 2022 a început luni cu 12,2% din instituții în scenariul online, 52,88% în scenariul hibrid şi 34,92% integral fizic. Centre de vacinare există doar în câteva centre universitare, atrage atenția Asociația Națională a Studenților din România (ANOSR).

Universităţile marilor centre universitare vor putea fi puse în faţa riscului semnificativ de a reintroduce integral scenariul online la câteva săptămâni de la începerea anului universitar, chiar şi cu măsuri energice şi respectarea cu stricteţe a normelor sanitare, avertizează asociația.

Sistemul hibrid înseamnă cursuri online și seminare şi laboratoare cu prezență fizică.

Cursurile online pentru studenții anului I reprezintă „o strategie perdantă dacă se consideră că iniţierea în mediul universitar se poate realiza pentru aceşti studenţi fără adaptarea la contextul pe care l-au avut în liceul desfăşurat cel puţin parţial online şi fără evaluări diagnostice şi remedii”, atrage atenția ANOSR.

Alte probleme identificate de ANOSR și care persistă:

• Deşi pandemia putea reprezenta contextul în care căminele studenţeşti, recunoscute pentru condiţiile insalubre, puteau fi renovate, studenţii se vor întoarce la aceleaşi condiţii, dar cu mai puţine locuri în mai multe universităţi din cauza restricţiilor sanitare.
• De parcă nu ar fi fost de ajuns, creşterea preţurilor la energie şi gaz ar putea fi o lovitură decisivă pentru studenţi, dacă Guvernul României şi universităţile nu găsesc de urgenţă o soluţie pentru a atenua aceste creşteri, prin subvenţii specifice pentru studenţii căminişti şi cei care stau în chirie.
• În aşteptarea sumelor primite prin PNRR sau programele operaţionale care încă nu sunt definitivate, nu există investiţii guvernamentale în digitalizarea universităţilor, în infrastructură sau în formarea cadrelor didactice. Cu toate acestea, există riscul ca majoritatea studenţilor să ajungă să înveţe, din nou, în scenariul de funcţionare online.
• Deşi tendinţa statelor europene a fost de a se axa, în această perioadă critică pentru studenţi, pe dimensiunea socială a educaţiei, comparativ cu anul trecut, studenţii vor începe anul universitar 2021-2022 fără dreptul la transport feroviar gratuit, fără actualizări minimale ale cuantumului burselor studenţeşti sau ale burselor etnicilor români de pretutindeni (în ciuda creşterii costurilor de viaţă), fără strategii naţionale pentru incluziune sau abandon universitar, aşa cum şi-a şi asumat România la nivel internaţional.
• În schimb, s-a reglementat verificarea antiplagiat a tezelor de doctorat din perioada 1990-2016. Deşi măsura este pozitivă, fiind solicitată de ANOSR încă din 2015, în lipsa unor norme metodologice clare şi a unor reguli de procedură stabilite la nivel naţional, acest proces fie nu se va putea desfăşura optim, fie va fi un simplu exerciţiu de imagine.
• Disconfortul psihic şi neliniştile cu privire la viitorul profesional au marcat vieţile studenţilor în pandemie. Cu toate acestea, decizia statului e să menţină aproape 30 de lei/student/an pentru activităţile de consiliere psihologică şi consiliere în carieră, fondul de dezvoltare instituţională fiind singurul care oferă facilităţi directe de finanţare din bugetul de stat.
• Promisiunile au fost, în schimb, pentru studenţi la ordinea zilei – strategii naţionale (cea din perioada 2015-2020 este sub 20% implementată), Programe de guvernare care au fost uitate mai rapid decât au apucat să fie publicate în Monitorul Oficial, sau, mai nou, aşteptarea acţiunilor concrete din „România Educată”.