Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a informat joi deputații europeni că se constantă o înrăutățire a crizei refugiaților și le-a cerut statelor membre să-și respecte obligațiile asumate, în special relocarea din Grecia și Italia a imigranților, avertizând că un eventual “colaps al spațiului Schengen va fi începutul sfârșitului proiectului european”.
În septembrie, eurodeputații au sprijinit cele două propuneri de urgență pentru redistribuirea în statele membre a 160.000 de imigranți din Grecia și Italia, principalele puncte de intrare în Europa a refugiaților și, prin urmare, cele mai afectate de acest fenomen.
De atunci, însă, doar 272 de refugiați au fost relocați în alte state.
„Toate statele membre trebuie să se implice”, a declarat comisarul Avramopoulos, insistând că statele membre nu trebuie să devină prizonierele agendelor politice interne.
În fața populismului și a naționalismului în creștere, a atenționat comisarul, miza este chiar unitatea Uniunii Europene.
Cornelia Ernst, europarlamentar german, a criticat și ea poziția statelor care refuză sau amână preluările: „Cum putem pune în aplicare ceva când statele membre tot spun nu, nu, nu?”
Unii dintre europarlamentari au invocat atacurile teroriste din Paris și Istanbul și incidentele ce au avut loc la Koln în noaptea de Anul Nou.
Dimitris Avramopoulos le-a cerut deputaților europeni să nu amestece imigranții cu teroriștii, dar europarlamentarul olandez Vicky Maeijer a numit politicile UE în materie drept „foarte periculoase” și a adăugat: „Trebuie să închidem frontierele.”
Potrivit Organizației Mondiale pentru Migrație (OIM), în perioada 1 ianuarie – 18 decembrie 2015, în Europa au ajuns 956.456 de migranți traversând Marea Mediterană, o cifră de patru ori mai mare față de numărul înregistrat pe tot parcursul anului 2014 (219.000).
Numărul pierderilor de vieți omenești a ajuns la 3.671, peste 90% din numărul total de decese la nivel mondial.
Toate aceste cifre, precizează OIM, sunt minime.
De ce se derulează atât de lent relocările: haosul
În afara țărilor care și-au anunțat hotărârea de a nu prelua refugiați (deși Polonia, de exemplu, a și votat pentru mecanismul cotelor obligatorii, însă noul guvern nu vrea să-l aplice), procedurile sunt foarte greoaie.
În primul rând, relocarea este voluntară, astfel încât refugiații nu pot fi transferați cu forța acolo nu vor.
Nu vor să ajungă acolo unde știu deja că nu vor fi bine primiți de societate, unde guvernele au cedat populismelor, și și-au declarat deja aversiunea față de imigranți (Slovacia, Ungaria etc.)
Dacă se ia în considerare aspectul economic și legislația în domeniu, desigur că vor dori mai degrabă să ajungă în Suedia sau Germania, state, cel puțin până de curând, deschide pentru refugiați.
În Suedia, de exemplu, a explicat pentru cursdeguvernare.ro șeful Misiune OIM România, Mircea Mocanu, dacă au muncit șase luni și au plătit contribuții, după această eprioadă pot cere permis de ședere.
Mare parte din imigranți nu stau în centre (nici n-ar exista locuri pentru toți), așa încât după ce se realizează lista cu potențialii doritori de a merge într-o țară, ei trebuie găsiți la adresele, numerele de telefon și alte date de contact pe care le-au lăsat.
Unii dintre ei poate și-au continuat drumul spre nordul Europei, între timp, nu au mai așteptat să fie contactați de autorități.
În România, primul lot trebuia să sosească până la sfârșitul lui decembrie 2015, dar termenul a fost prelungit.
Primii 300 de refugiați, din Italia, vor veni în ianuarie – februarie, urmând ca apoi, în fiecare lună să mai fie relocați câte 50 de imigranți.
Mircea Mocanu spune că statul s-a pregătit pentru relocare, există și fonduri, nu vor fi probleme.
Urmărește-ne pe Google News
