sâmbătă

25 mai, 2024

19 iunie, 2017

UPDATE: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a deschis luni dosar penal in rem (fără nominalizarea vinovaților) în cazul înregistrărilor cu Laura Codruța Kovesi difuzate de România Tv

Comunicatul Parchetului General:

„Ca urmare a sesizării transmise de către Direcția Națională Anticorupție, pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a înregistrat o cauză având ca obiect săvârșirea infracțiunii prev. de art. 268 alin. 2 din Codul penal, respectiv inducerea în eroare a organelor judiciare, constând în producerea sau ticluirea de probe nereale în scopul de a dovedi existența unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârșirea acesteia de către o anumită persoană.”


 

***

Știrea inițială

Procurorii DNA au anunțat luni sesizarea Parchetului General în legătură cu înregistrările prezentate de România TV și în care apar și fragmente despre care instituția arată într-un comunicat că sunt vădit nereale, cu expresii licențioase pe care Laura Codruța Kovesi nu le-a folosit niciodată și nu le folosește.


Acuzațiile aduse celor care au făcut și publicat aceste înregistrări sunt de inducerea în eroare a organelor judiciare și de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Comunicatul integral al DNA

Înregistrările respective nu sunt autentice, ele conțin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere, menite a altera conținutul real al afirmațiilor enunțate de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție în diverse împrejurări, cum ar fi ședințe publice ori ședințe de lucru cu procurorii secțiilor operative.
Între fragmentele care se aud pe înregistrări au fost intercalate o serie de sintagme care nu aparțin procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, dar și anumite expresii licențioase pe care nu le-a folosit și nu le folosește.

Concret, enumerăm următoarele fragmente vădit nereale, cu titlu de exemplu:
„Uncheșelu, știți ce-mi doresc: să „decapați” instituțional în dosarul ăla cu casele și să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea.”
„Dar altceva mă îngrijorează, că la ăștia cu dosarele vechi, fiecare știți ce aveți. Mă îngrijorează de ce nu-i înhățăm!”
„Eu după decizia Curții Constituționale mi-aș fi dorit să ieșim cu un dosar cu un ministru, că mă gândesc că totuși presăm. Sau, mă rog… ceva dosare importante”
„Iar colegii au dovedit că s-au depus documente în procesul legislativ și Curtea a venit și… aoleu, mânca-ți-aș gura… Pățesc că (…) de la Constanța…..”

În consecință:
1. Direcția Națională Anticorupție a sesizat procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a aprecia asupra necesității sesizării din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 268 alin. 2 Cod penal, respectiv inducerea în eroare a organelor judiciare.
Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că înregistrările ce conțin un amestec de fragmente reale cu sintagme obținute prin colaționare riscă să conducă la acreditarea unei idei false și anume că procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție ar da ordine ca procurorii să investigheze anumite persoane sau să direcționeze ancheta într-un anumit sens.

2. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție s-au sesizat din oficiu sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, respectiv folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că la ședințele cu procurorii din secțiile operative se discută aspecte ce țin de managementul intern al acestei unități de parchet, împrejurări care nu sunt destinate publicității.

3. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au sesizat și Inspecția Judiciară, exprimându-și convingerea că în cadrul Inspecției Judiciare se pot efectua verificări, având în vedere că respectiva compilație de înregistrări a fost confecționată și utilizată în scopul evident de a crea o percepție falsă față de modul în care se desfășoară activitatea Direcției Naționale Anticorupție și în scopul de a slăbi capacitatea acesteia de a a-și îndeplini atribuțiile prevăzute de lege.

O parte a acestor înregistrări par a fi făcute în contextul organizării a două ședințe de analiză, ambele la data de 30 martie 2017, la care au participat, în mod separat, procurorii din cadrul a două secții operative din cadrul Structurii Centrale: Secția de combatere a corupției și Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.

Potrivit celor două procese verbale întocmite, în cadrul acelor ședințe, la care, alături de doamna Laura Codruța Kövesi au participat și cei doi adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție, s-a discutat despre „operativitatea soluționării cauzelor, ritmicitatea în administrarea probelor, respectarea cu strictețe a normelor de procedură penală”. Totodată, doamna Laura Codruța Kövesi a cerut procurorilor cu funcții de conducere monitorizarea cauzelor mai vechi și verificarea cu regularitate a ritmicității în efectuarea urmăririi penale.

Aceste aspecte țin de exercitarea firească și responsabilă de către procurorul șef a atribuțiilor sale manageriale prevăzute de Regulamentul de Ordine Interioară al Direcției Naționale Anticorupție.
Printre problemele identificare în soluționarea cu întârziere a unor cauze au fost: efectuarea unor expertize și constatări de specialitate, un volum ridicat de acte de urmărire penală necesare, lipsa unor răspunsuri la cereri de asistență judiciară internațională, sustragerea unor persoane de la urmărire penală și efectuarea formalităților pentru trimiterea în judecată în lipsă, încărcătura mare de dosare pe procuror.

La una din cele două secții s-a constatat că sunt în lucru 42 de cauze mai vechi de 4 ani de la înregistrare, 30 de cauze mai vechi de 5 ani de la înregistrare, 22 de cauze mai vechi de 6 ani de la înregistrare, 8 cauze mai vechi de 7 ani de la înregistrare și 2 cauze mai vechi de 8 ani de la înregistrare.

Față de această situație, la data de 31 martie 2017, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a emis un ordin prin care a dispus un control al activității desfășurate de către Secția de combatere a corupției și de către Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, pentru a stabili motivele nesoluționării dosarelor mai vechi de 4 ani de la înregistrare, în această perioadă de timp.
Controlul a fost efectuat de cei doi procurori șefi adjuncți al DNA, respectiv Marius Iacob și Nistor Călin, în perioada 28 aprilie -12 mai 2017.

În prezent sunt în curs de analiză rezultatele controlului și eventuale măsuri necesare.
Potrivit Regulamentului de ordine Interioară al Direcției Naționale Anticorupție, între atribuțiile ce îi revin procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție se numără:
„conduce și coordonează întreaga activitate a Direcției Naționale Anticorupție, luând măsuri pentru buna organizare și funcționare a acesteia;
ia măsuri […], pentru îndeplinirea la timp și în condiții de calitate a lucrărilor și pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuțiilor
asigură și verifică modul de respectare a dispozițiilor legale, a ordinelor și a regulamentelor de către întregul personal
exercită controlul asupra activității procurorilor și a întregului personal din subordine, direct sau prin procurori anume desemnați;”
(art. 7 alin.(1) lit. a) c) q) și s) din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinului ministrului justiției nr. 1643/2015)

Dispozițiile aceluiași Regulament îi obligă pe procurori „să efectueze urmărirea penală, să participe la ședințele de judecată și să soluționeze lucrările în mod temeinic și operativ” (art. 81 alin.(2) lit. e din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție) și „să asigure securitatea dosarelor penale și a celorlalte lucrări, precum și confidențialitatea acestora, potrivit legii” (art.81 alin.(2) lit. f din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție).

Înregistrările difuzate de România TV

  • „Uncheşelu (procuror DNA – n. red.), știţi ce-mi doresc: să „decapaţi” instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. Şi-am avut o discuţie la Cheile Grădiştei şi tot nu am auzit ce s-a întâmplat. Poate aşa, că suntem toţi, ne lămurim ce s-a întâmplat. Doamne, m-am uitat şi eu pe datele statistice unde parcă toată lumea ne bănuia de dimineaţa până seara şi am făcut aşa un pic o… /nu se ințelege/ DNA-ul aşa, adică anul trecut pe vremea asta erau 673 de persoane învinuite la 270. Adică e o discrepanţă foarte mare. Posturi în plus avem, poliţişti în plus avem, specialişti în plus avem, dosare avem. Înseamnă că sunt alte cauze şi am vrut să stăm un pic de vorbă, să vedem. M-am uitat puţin pe situaţiile astea. Sunt unele chestiuni îngrijorătoare: sunt dosare de 6-7 ani cu urmărire penală începută şi care nu e soluţionată. Au venit şi la acelaşi procuror şi a mai venit cineva sau alt dosar. Urmărirea penală începută. La fiecare ştiţi ce aveţi în lucru. Dar altceva mă îngrijoreză, că la aştia cu dosarele vechi, fiecare ştiţi ce aveţi. Mă îngrijorează de ce nu-i înhăţăm! De două luni, unii din ei liberi, nu iese niciun rechizitoriu. Numa unii şi aceiaşi fac dosare. Unii s-au încurcat cu legea şi-au făcut trei rechizitorii anul trecut, mamă ce mult am lucrat, suntem tari. Cu trei rechizitorii nu facem treabă”.
  • “Avem 50 de dosare pe procuror şi nu putem să scoatem un dosar. Trebuie să ne facem treaba. (..) După decizia CCR mi-aş fi dorit să ieşim cu un dosar cu un ministru, să presăm, sau măcar pe un dosar important. Ne e teama că CCR a zis că am derapat. Îşi bat alţii joc de munca noastră, noi să stăm doar să încasăm. Nu degeaba tot zic că e important să ieşim. (..) Dacă simt că nu mai avem curaj o să se urce cu picioarele pe noi. (..) 3,4 dosare importante. Noi, de la începutul anului ne-am luat-o în freză şi cu OUG 13 şi oamenii ne-au apărat.”
  • “Sunt 6-7 dosare de care mă întreabă presa în fiecare săptămână. Spuneţi-mi ce se întâmplă. Din 8.000 de dosare n-am putut învinui un inculpat. Unii şi aceiaşi sunt înjuraţi de dimineaţa până seara. Salarii mari, nu ne mai intreaba nimeni cand, noi stăm cu fundul pe dosare. (..) Poate vă gândiţi să vă faceţi nişte priorităţi şi măcar trei persoane nu sunt învinuite, orice parchet vă arată că învinuiesc trei persoane. În cinci săptămâni nimeni nu a învinuit pe nimeni la DNA. (…) Cine nu are chef de muncă să plece. Am auzit comentarii pe dosarul OUG 13. Eu mi-am asumat acest dosar. Mi-am asumat acest dosar cu Surugiu şi Uncheselu. (..) Chiar să zică CCR că am derapat o să iau 4 dosare, mă duc la Morar şi îi spun “spălă-te cu ele pe cap”. (..) Ultima e Udrea condamnată 6 ani pe abuz. Eu ştiu că ne-a dat peste cap decizia Curţii. Ne-a dat peste cap şi excepţia la Bombonica, dar trebuie să ne facem treaba.”

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: