Distorsionarea schemelor de sprijin din energie risipește banii plătitorilor de taxe şi tarife - CursDeGuvernare.ro
marți

19 octombrie, 2021

Distorsionarea schemelor de sprijin din energie risipește banii plătitorilor de taxe şi tarife

7 noiembrie, 2013

Tratatul Uniunii Europene nu admite subvenţii pentru firmele neviabile din sectorul energiei iar Comisia Europeană pare acum decisă să-l facă respectat.

Orice ajutor de stat (AS)( *1)mai poate fi acordat, nediscretionar, numai pentru servicii de interes economic general puse în slujba unor obiective de interes general (OIG). În domeniul energiei, politicile UE au definit drept OIG cercetarea – dezvoltarea şi noile tehnologii curate, pentru care s-au emis Directive specifice.


A devenit imposibil pentru guvernanţii nostri să evite infridgementul acordînd in continuare AS neconforme, de la bugetele publice alimentate de plătitorii de taxe. Atunci, politicienii şi reglementatorul in energie s-au gîndit să colecteze banii de subvenţie de la platitorii de tarife de energie, pînă şi de la cei mai săraci. Ei speră ca această subvenţie incrucisată să ramînă neobservată la Brussels, pentru că nu pleacă de la bugetele publice. Si, culmea rafinamentului, AS se face chiar sub pulpana directivelor europene ce sprijină introducerea noile tehnologii ale energiei.

Directiva 2004/8/CE permite sprijinirea cogenerării, adică a generării combinate de energie electrică şi termică, dacă aceasta se realizează cu o tehnologie de înaltă eficienţă. La noi, însă, Directiva UE a fost transpusă altfel în Legea 123/2012, HG 1215/2009 şi in mereu-schimbătoarele ordine ale ANRE (nr. 1 /2013, 43/3012, 17/2011, 36/2010 si 3/2010).

Printr-un bonusde cogenerare de peste 160 lei/MWh se subvenţionează circa jumătate din costurile de producţie ale firmelor din domeniu, deţinînd de regulă echipament depăşit. Ca să obţină calificarea, firmele trebuie doar să demonstreze o economie de energie primară de 10 % faţă de centrale „de referinţa” generind separat energie electrica şi caldură. Odată calificate ele primesc o subvenţie raportată de asemenea la „referinţe” de preţuri, pentru energia electrica şi energia termică, şi de bunusuride cogenerare, pentru 3 tipuri de combustibili folositi.

Pînă în anul 2023, schema urmează să aloce producătorilor termo fonduri de 4,1 miliarde Eur, fără nici o condiţionalitate de anagajement şi termen pentru introducerea de tehnologie nouă, cu adevărat de înaltă eficienţă. Banii necesari pentru subvenţia de termoficare sînt luaţi de Transelectrica de la consumatorii de energie electrică, sub forma unei „contribuţii” de 23 lei /MWh ce-i dublează propriul tarif de transport. De trei ani, prin bonusulde cogenerare se cheltuieşte anual 1 mld. lei fără ca acesta să catalizeze investiţiile necesare pentru înlocuirea echipamentului vechi de 4 – 5 decenii. De fapt, potenţialii investitori dispunind de fonduri şi tehnologie nu pot înţelege oportunitatea unor instalaţii noi, cînd la noi se raportează un preţ de vînzare cu 25% mai mic decît media europeană, şi aproape toate instalaţiile calificate „de înaltă eficienţă”. Cum era de aşteptat, calitatea serviciului şi performanţele economice ale furnizorilor au continuat să se degradeze.


Directiva 2009/28/EC privind sursele regenerabile neconvenţionale (REN) de energie permite subvenţii mergînd de la ajutoarele de investiţie la schemele de sprijin în piaţă. În plus, in UE se discută plafonarea valorilor minime a certificatelor de emisii de CO2 şi mărirea ţintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră al energiei din combustibili fosili de la 20% la 25 -30% în 2020, la 40% în 2030, la 60% în 2040 şi la 80% în 2050.

Ponderea REN în generarea totală de energie electrică, angajată de Romania, e stabilită pentru fiecare an prin legea energiei electrice şi a gazelor naturale, ajungînd la circa 20% în anul 2020. Pentru fiecare MWh livrat de REN în reţea se acordă un certificat verde (CV), a cărui valoare rezultă din tranzacţionarea pe o piaţă naţională de CV. Schema de sprijin are în această soluţie un avantaj multiplu: nu numai stimulează investiţiile în energia verde, dar şi garantaează ponderile REN angajate de ţară. Nu în ultimul rind, valoarea certificatului şi implicit suma totală de sprijin suportată de consumatorii de energie, se autoregleazăîn raport cu nivelul de realizare al angajamentelor externe asumate. Cu condiţia ca numărul de certificate acordate fiecarei tehnologii REN – eoliană, solară, biomasă, microhidro – şi valorile de piată minime şi maxime să fie stabilite pe bază de analizăcost – beneficiu. Un criteriu C – B ideal ar fi egalitatea dintre costul total al certificatelor verzi şi valoarea totală economisită de consumator prin scăderea preţului de piaţă al energiei.

Sprijinul ar trebui săînceteze, într-o primă opţiune, atunci cînd ponderea – ţintă pentru REN e atinsăşi, în acelasi timp, nu se mai observă reduceri semnificative ale preţului pieţei angro de energie ca urmare a ofertelor REN. Sau, în a doua opţiune, atunci cînd preţul emisiilor de carbon în piaţa europeană e suficient de ridicat astfel încît energia din surse poluante să aibă toate costurile internalizate. Surprinde cu atit mai mult intenţia guvernului de a îngheţa schema la datele de acum, cînd n-avem nici ponderi REN realizate, nici piaţă cu producător marginal eficient şi nici preţ de certificat de emisie apropiat de valoarea reală. Dacă i se va da curs, fără renegocierea cotelor cu Comisia Europeană, fapt practic imposibil, valoarea CV ramîne la plafon iar investiţiile se blochează cu totul. Oprirea intempestivă a autorizării REN eligibile pentru CV ne lasă şi cu energie verde scumpă şi cu energie termo scumpă.

Asadar, în scenariul ideal cheltuiala totală cu CV n-ar trebui să fie mai mare decit economia totală pe care o realizează consumatorii de energie electrică datorită scăderii pretului angro al energiei. Preţ care e dat de producţia termo (marginală) scumpă, înlocuită predilect de către REN. La noi însă, preţul reglementat (cu amanuntul) pentru consumator e complet decuplat de preţul în piaţa angro. Motivul este evident: transferul unei părţi însemnate(*2) din banii colectaţi ca sprijin pentru REN către unităţile termo neviabile, ca subvenţie incrucişată.

În concluzie, schemele de sprijin din energie tind să devină scheme de irosire a banilor contribuabililor sau ai consumatorilor de energie. Cînd nu alimentează în exces pe deţinatorii de surse regenarabile, fondurile de sprijinire a energiei verzi sînt deturnate către termocentralele neviabile, menţinute artificial in viaţă. Credem că revizuirea e de neocolit, şi normal ar fi ca această corecţie să fie efectuată transparent, democratic şi numai după efectuarea de analize independente cost – beneficiu. Care să demonstreze că energia curată ca obiectiv de interes general se va genera într-adevăr la costul cel mai mic. Ar mai trebui înţeles că o astfel de schemă susţine numai tehnologii neconvenţionale, în faza de imaturitate comercială. După desfaşurarea unei mase critice, atît cogenerarea de înaltă eficienţă cît şi sursele regenerabile alternative trebuie lasate să intre în piaţă fără cîrja unei subvenţii.

(1*) Ajutorul de stat (AS) reprezintă orice alocare de resurse de către o autoritate publică, centrală sau locală, sau de către o intreprindere asupra căreia statul are influentă dominantă, în favoarea unei intreprinderi economice. Cînd e acordat selectiv, AS distorsionează concurenţa şi de aceea e interzis de Articolul 107 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (Treaty on the Functioning of the European Union – TFEU).

(*2) 270 – 75% în ultimul an, după estimările noastre

***

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Jean Constantinescu este consultant și cercetător în Energie, fost președinte al ANRE și coordonator din partea International Resources Group pentru proiectul USAID. A participat la înființarea majorității instituțiilor de reglementare românești din domeniul Energiei.

 

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr