O dispută între Franţa şi Germania cu privire la viitorul competitivităţii industriilor lor este punctul central al discuţiilor care se poartă marţi la reuniunea miniştrilor europeni ai Energiei, susţin diplomaţii europeni consultaţi de Reuters, transmite Agerpres.
Comisia Europeană a propus în luna martie o revizuire a regulilor care guvernează piaţa de electricitate a blocului comunitar, după ce Europa s-a confruntat cu preţuri foarte mari la energie în 2021 şi 2022. Noile reguli încearcă să protejeze consumatorii de volatilitatea de pe piaţa combustibililor fosili prin tranziţia spre contracte pe termen lung la preţuri fixe.
Cu toate acestea, progresele spre o nouă lege sunt blocate de dezacordurile cu privire la conţinutul unui singur paragraf, 19b.
Acest paragraf stipulează cum pot fi utilizate ajutoare de stat pentru a finanţa proiecte energetice. Autorităţile de la Berlin se tem că Franţa, cu parcul său mare de centrale nucleare, va putea să ofere astfel de contracte pe termen lung la preţuri fixe pentru centralele sale nucleare, care ulterior vor utiliza veniturile în exces generate de aceste contracte pentru subvenţionarea industriilor franceze.
Germania, motorul economic al Europei, este în pragul unei recesiuni după ce a pierdut accesul la marile livrări de gaze naturale ruseşti ieftine, de care s-a bucurat timp de mai mulţi ani. Berlinul se aşteaptă ca economia germană să se contracte cu 0,4% în acest an, în contextul în care producţia industrială continuă să se contracte.
Restul statelor membre sunt divizate cu privire la acest dosar. Ţările membre din Europa Centrală şi de Est, care au propriile lor planuri ambiţioase de extindere a energiei nucleare, susţin Franţa. În schimb, Belgia, Danemarca, Luxemburg, Austria şi alte state susţin Germania.
Un eventual eşec în adoptarea acestei părţi centrale din reforma pieţei de electricitate nu ar împiedica Franţa şi alte ţări să ofere producătorilor contracte de achiziţie de electricitate la preţuri fixe. Dar ar putea să le facă mai greu de utilizat şi să le condiţioneze de obţinerea aprobărilor necesare din partea Bruxelles-ului în conformitate cu prevederile privind ajutoarele de stat.
Un înalt diplomat european a dezvăluit că în prezent cele două părţi par „mai departe decât erau în luna iunie”, făcând referire la o reuniune la care miniştrii europeni ai energiei nu au reuşit să ajungă la un compromis cu privire la reforma pieţei de electricitate
Propunerea iniţială de reformă a Comisiei Europene, făcută în luna martie, era destinată să îi orienteze pe producătorii de electricitate spre contracte pe termen lung cu preţuri fixe, astfel încât consumatorii să fie mai puţin expuşi la creşterile bruşte pe termen scurt ale preţului gazelor naturale, de genul celor de anul trecut.
Pentru a-şi atinge acest scop, Bruxelles-ul a propus ca sprijinul public pentru noi investiţii în facilităţi regenerabile şi centrale nucleare să ia forma unor contracte garantate de stat, de achiziţionare de electricitate la preţuri fixe. Aceasta este partea din reforma pieţei de electricitate la care ţările membre ar putea renunţa.
Miniştrii Energiei vor discuta cea mai recentă propunere a preşedinţiei spaniole, care “pune accentul pe schemele de suport direct al preţurilor pentru investiţi în noi facilităţi de generare”, ceea ce înseamnă că actuala flotă de centrale nucleare a Franţei nu ar fi eligibilă.
***
