Directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, a declarat marți că ”vidul legislativ afectează potenţialul operaţional al Serviciului, cu consecinţe greu de anticipat asupra securităţii naţionale”, adăugând că ”deşi sunt puţin probabile acţiuni agresive, sub formă de război hibrid”, SRI nu exclude ”demonstraţii de forţă şi provocări din partea Rusiei”.
Într-un interviu acordat agenției de presă Agerpres, Eduard Hellvig a precizat că speră în găsirea unei soluții legislative care să țină cont de deciziile Curții Constituționale și de dreptul la cetățenilor la viață privată.
Hellvig atrage atenția asupra faptului că legislația privind securitatea națională datează din anii 90.
”Aș vrea să atrag atenţia asupra faptului că performanţa SRI trebuie susţinută de o necesară evoluţie normativă. În condiţiile în care legislaţia în domeniul securităţii naţionale datează de la începutul anilor ’90, e nevoie de un cadru adecvat provocărilor cu care ne confruntăm. O prioritate o constituie redefinirea cadrului legislativ necesar SRI în munca operativă, în acord cu argumentele Curţii Constituţionale şi pe baza unui dialog cu societatea civilă, partidele politice şi la nivel inter-instituţional. Eu sunt convins că prin dialog vom găsi cea mai potrivită soluţie, care să permită SRI să-şi îndeplinească misiunea şi care, totodată, să respecte dreptul cetăţenilor la viaţă privată.”
Directorul SRI a mai spus că deciziile Curţii Constituţionale reprezintă baza de pornire ”a unui efort necesar şi urgent de adaptare a legislaţiei specifice la dinamica riscurilor”.
Serviciul a semnalat necesitatea unui cadru în materie şi a formulat propuneri menite să asigure echilibrul între asigurarea necesităţilor de interes public şi protejarea libertăţilor individuale.
Deocamdată, vidul legislativ afectează potenţialul operaţional al Serviciului, cu consecinţe greu de anticipat asupra securităţii naţionale. Practic, SRI se confruntă cu restricţii privind recursul la anumite capabilităţi tehnice, cu efecte negative în instrumentarea unor cazuri relevante în care este afectată siguranţa naţională. Şi, din păcate, în majoritatea situaţiilor, aceste capacităţi nu pot fi înlocuite cu alte mijloace de investigare. Nu vă ascund că în această sferă intră inclusiv ameninţări de natură teroristă.
În privința amenințărilor la adresa securității naționale, Eduard Hellvig spune că ”criza din Ucraina nu reprezintă, pentru moment, o ameninţare militară iminentă şi directă pentru România, dar nu exclude ”demonstrații de forță și provocări din partea Rusiei”
Criza din Ucraina nu reprezintă, pentru moment, o ameninţare militară iminentă şi directă pentru România. Impactul este mai degrabă indirect, prin prisma riscului tensionării frontierei României, ca urmare a creşterii capabilităţilor militare şi, implicit, a presiunii ruse în zona Mării Negre şi pe întregul flanc estic al NATO. Deşi sunt puţin probabile acţiuni agresive, sub formă de „război hibrid”, nu excludem demonstraţii de forţă şi provocări din partea Rusiei. Spre exemplu, sunt posibile încălcări ale spaţiului aerian naţional sau acţiuni de spionaj asupra exerciţiilor aliate în Marea Neagră.
Actuala criză din Ucraina afectează interesele strategice ale României în regiune, în ansamblul lor – şi mă gândesc la chestiunea securizării frontierelor UE şi NATO, europenizarea Republicii Moldova, situaţia românilor din Ucraina, democratizarea regiunii extinse a Mării Negre şi asigurarea securităţii energetice.
De asemenea, directorul SRI a precizat că ”una dintre priorităţile fundamentale ale SRI este contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale asociate fenomenului corupţiei, în condiţiile în care, în ciuda progreselor înregistrate, e necesară în continuare consolidarea capacităţii administrative de stopare a cazurilor de mare şi mică corupţie”:
Eu cred că România se află în faza unui efort fără precedent în ultimii 25 de ani, menit să asigure supremaţia legii într-un stat de drept pe deplin funcţional. Iar raţiunile sunt foarte simple. Noi, în partea noastră de lume, nu avem decât două variante: ori ne ancorăm definitiv în spaţiul valorilor democratice occidentale, ori eşuăm ca stat. Cazul Ucrainei trebuie, în opinia mea, să fie un permanent semnal de alarmă că nu există cale de mijloc. De aceea, România nu-şi poate permite jumătăţi de măsură în aplicarea legii şi în respectarea normelor democratice.
Eduard Hellvig a mai afirmat că SRI trebuie să rămână în continuare în afara jocurilor politice și că va acționa în acest sens.
Eu cred că această reformă trebuie aprofundată în perioada următoare, astfel încât echidistanţa politică a SRI să nu poată fi pusă vreodată sub semnul întrebării. Unul dintre principiile care mă ghidează este că un serviciu de informaţii al unei democraţii consolidate nu are ce căuta în competiţia politică. Pentru a-şi putea îndeplini menirea de a proteja securitatea naţională, SRI trebuie să rămână în afara oricăror jocuri politice şi vă asigur că voi face tot ceea ce ţine de mine în acest sens.
