Acum stăm așa: România e cu un lat de deget sub nivelul basic de digitalizare. Cuantificat și evaluat, statele dezvoltate au un grad de digitalizare de peste 70%, media europeană este de peste 50%. România e la 33%.
Și asta nu-i totul: particularitatea României constă în aceea că și puținul pe care-l are nu este interconectat la celelalte componente.
***
Digitalizarea administrației publice, în adevăratul sens al cuvântului, trebuie să înceapă, mai ales că avem tot ce ne trebuie: cunoaștem exact realitatea din teren, există corporații IT, inclusiv companii românești, care abia așteaptă să se implice și studii care demonstrează că orice investiție în domeniu va aduce profit imediat.
Cum aducem administrația publică în era digitală? O întrebare simplă la care răspunsurile date în cadrul unei conferințe organizate CursDeGuvernare.ro sunt la fel de simple: viziune , decizie politică, parteneriat public-privat și/sau fonduri europene, adaptarea legislației și consecvență.
Sunt cinci ingrediente fără de care vom continua să navigăm între „insule” de digitalizare – atât cât a reușit România în ultimii 20 de ani – cu aceleași hârtii sub braț.
La nivel de dezbatere, la care au participat companii cu greutate din industria de profil, reprezentanți ai mediului de afaceri afectat de birocrație, oficiali cu responsabilități în domeniu, administrație locală și experți, lucrurile par foarte clare. Rămâne de făcut doar pasul următor… adică digitalizarea.
Încă rezistă marele dubiu: cine să facă digitalizare?
Statul român, prin vocile oficialilor săi, admite că digitalizarea administrației trebuie făcută la modul serios. Din declarații reiese însă că în fața acestui deziderat se ridică diverse bariere birocratice.
Ionuț Valeriu Andrei, secretar de stat MCSI, cunoaște foarte bine principiul de bază: în materie de digitalizare, România are nevoie în primul rând de politici coerente care, foarte important, să fie implementate „indiferent de perioadă sau de schimbările politice”.
Detaliile din practică sunt însă relevante: secretarul de stat ridică problema resursei umane specializate pe care statul o are la dispoziție.
„Vedem că salariile funcționarilor publici sunt mari, e adevărat, dar salariile IT-iștilor care lucrează în administrație sunt mici. Un exemplu, un IT-ist cu 5 ani vechime are un salariu de 1.600 de lei. Această situație ne împiedică să deținem la nivel de administrație o resursă umană calificată la nivelul importanței proiectelor pe care le avem de făcut”, spune Ionuț Valeriu Andrei.
Sunt situații în care proiectul este compromis din cauza perioadei extrem de lungi care trece de la concept la realizare, specificațiile tehnice fiind depășite de ritmul avansului tehnologic
Radu Negulescu, CEO Trencadis, spune că lucrurile se mișcă prea încet în materie de digitalizare, fiind necesară o mai bună cooperare între principalii actori, sectorul public și mediul de afaceri.
„În ultima perioadă s-a observat o dinamizare a lucrurilor, dar apare o întrebare fundamentală. De ce nu funcționează așa cum ar trebui? De ce nu avem viteza necesară? Cred că problema este faptul că acei doi actori, publicul și privatul, nu au un dialog constructiv și concertat”, este convingerea lui Radu Negrescu.
„Trăim într-o țară care are toate ingredientele. Avem la dispoziție sute de milioane de euro fonduri europene, cu deadline de a-i cheltui până în 2020. Avem nevoi. Sunt mii de probleme de rezolvat, statul are multe nevoi de digitalizare. Avem și competențele tehnice”, a precizat Negulescu.
Și Răzvan Drăgoi, director de dezvoltare FanCourier, spune că statul ar trebui să preia din bunele practici ale mediului privat în momentul în care își asumă un proiect de investiții.
„Niciun proiect de digitalizare a administrației publice nu are deadline. Eu sunt director de dezvoltare. Eu nu pot să mă duc în fața acționarilor cu un proiect care nu are deadline. Acel proiect nu există”, a spus directorul de dezvoltare al FanCourier.
Adrian Dobre, primarul municipiului Ploiești, aduce în discuție un alt ingredient fundamental: „Nu ne putem dezvolta fără viziune și strategii. Este o chestiune contra cronometru. Serviciile de utilitate publică încep să se deterioreze”.
Un alt obstacol identificat de edilul Ploieștiului este legat de legislația învechită, de multe ori neclară, care împiedică sau întârzie realizarea anumitor proiecte.
Punctul pe „i”: Digitalizarea României nu este un proces de achiziție publică!
George Anghel, Asociația de Plăți Electronice din România, consideră că lucrul cel mai important este acela de a redefini rolul statului în economie, inclusiv în economia digitală, în condițiile în care rolul statului, prin atribuții definite prin lege, este acela de a presta servicii publice, nu de a face programe și proiecte.
„Digitalizarea României nu este un proces de achiziție publică, ci unul de cercetare/dezvoltare. Trebuie să înțelegem asta, să nu ne imaginăm că facem 1,2,10 proiecte și vom avea digitalizare. Nu, nu vom avea decât insule digitale”, a afirmat George Anghel.
Digitalizare, voință politică și, mai ales, proceduri
Cristian Cucu, CIO, Guvernul României, s-a declarat în favoarea implicării cât mai mari a companiilor private în digitalizare și a precizat că decizia politică, în special consensul politic, este o condiție esențială a progresului pe calea digitalizării administrației publice.
Digitalizarea administrației publice ar trebui privită ca o prioritate, și nu ca un simplu proces de achiziție publică de tehnologie, spune însă Mihnea Mihăilescu, deputy CEO Trencadis. El a atras totodată atenția că firmele private sunt tot mai dezinteresate de a se implica în informatizarea sectorului public, din cauza duratei foarte mari a proceselor.
În medie, un astfel de proiect durează între 12 și 24 de luni până la semnare. Printre etape se numără conturarea ideii, planificarea achiziției, bugetarea achiziției, realizarea specificațiilor, lansarea procedurii, depunerea de oferte, evaluarea ofertelor și apoi semnarea contractului.
„Există o serie de disfuncționalități care pot fi corectate fără un efort major. Noi am făcut o analiză a procesului de derulare a proiectelor publice. Este foarte lung pentru că orice proiect reprezintă o procedură de achiziție publică. Multe companii nu-și mai doresc proiecte din finanțare publică, fie de la stat, fie din fonduri europene, pentru că nu merită să stai unu-doi ani să lucrezi ca să iei un proiect”, a declarat Mihnea Mihăilescu.
În opinia sa, posibile soluții ar fi eliminarea procedurilor de reevaluare a diferitelor proiecte, dar și bugetele multianuale care să permită realizarea de proiecte constant, fără a fi așteptat sfârșitul unui exercițiu pentru a putea bugeta un nou proiect.
Fiscul, eterna problemă
Digitalizarea statului este dependentă de o decizia politică, este de părere Gabriel Biriș, avocat specializat în legislația fiscală.
„Poveștile cu informatizarea ANAF vor rămâne povești. Dacă nu există decizie politică de a investi serios, nu mult, serios, în infrastructura ANAF, nu se va putea vorbi de interacțiune eficientă cu contribuabilii sau de reducerea evaziunii fiscale”, a precizat Gabriel Biriș.
El a subliniat totodată că există o multitudine de baze de date care încurcă buna desfășurare a procesului de realizare de politici publice coerente. De asemenea, lipsa unei infrastructuri digitale adecvate creează probleme în ceea ce privește colectarea taxelor și impozitelor.
În opinia sa, realizarea unor astfel de proiecte în parteneriat public-privat ar fi o greșeală. „Am auzit ideea de a informatiza sistemele CNSAS și ANAF în parteneriat public-privat. Adică să ajungem să plătim taxe pentru a plăti taxe?”, a spus avocatul.
Și Răzvan Drăgoi, director de dezvoltare FanCourier, spune că urmărește cu atenție digitalizarea instituțiilor publice, în special a ANAF. „Există un studiu care arată că am putea câștiga 40 și ceva de miliarde la PIB până în 2025”, a punctat Răzvan Drăgoi.
Un fundament lipsă: educația
Statisticile europene arată că cetățenii români sunt, între cetățenii statelor membre UE, printre cei mai puțin educați în domeniu, lipsindu-le competențele digitale.
Liviu Cosmin Stoica, președintele Agenției pentru Agenda Digitală a României, confirmă indirect statistica europeană: „Stăm mult mai bine la aplicații decât la promovare. Pe ghișeul.ro sunt înscrise 365 de instituții publice și 460.000 de cetățeni, dar avem o bază de șapte milioane de cetățeni care ar putea să își acceseze conturile”. Liviu Stoica consideră necesară educarea populației pentru folosirea platformelor online existente la ora actuală.
Alexandru Ion, Manager IT Infrastructure Solutions Telekom Romania, a prezentat pe scurt date din ultimul raport DESI, care clasează România la coada UE în ceea ce privește digitalizarea sau utilizarea internetului.
În aceste condiții, reprezentantul Telekom a sesizat un paradox– performanțele slabe consemnate de DESI se suprapun unei infrastructuri și unei calități a serviciilor de internet foarte înalte.
Una dintre explicațiile acestui paradox este, în opinia lui Alexandru Ion: „Observăm că există prea puțină publicitate pentru proiectele existente, funcționale sau pentru proiecte în curs de implementare. Cred că ar trebui promovate serviciile digitale, atât de sistemul public, cât și de cel privat”
Bogdan Dobrin, director general ANAP, afirmă că accentul trebuie pus pe educație digitală, „pentru că este greșit să faci proiecte de digitalizare și abia apoi să începi să înveți oamenii să le utilizeze, trebuie să faci educația asta în paralel”
Și Liviu Stanciu, Smart City Alba Iulia, este convins că o atenție specială trebuie acordată educației – „fără educație nu faci mare lucru în acest domeniu, o aplicație nu va fi utilizată dacă nu o faci cunoscută”, care se poate face simplu, inovativ.
*
Tendințele globale
Ritmul alert al schimbărilor tehnologice, care au modificat iremediabil afaceri și societăți, este atât de avansat, încât deja se conturează o epocă postdigitală.
Potrivit unei cercetări realizate de International Data Corporation (IDC), 1,25 trilioane de dolari vor fi cheltuiți la nivel global în 2019 pentru transformări digitale, cifra urcând spectaculos la 1,97 trilioane dolari până în 2022.
La momentul 2022, peste 60% din PIB-ul global va fi digitizat, generând creștere în fiecare industrie în care ofertele, operațiunile și relațiile sunt îmbunătățite digital.
*
Conferința pe tema digitalizării administrației a fost organizată, pe data de 19 iunie 2019, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, cu parteneri: Trencadis, Cisco, Telekom Romania.
Evenimentul a fost parte a proiectului „România – Administrație digitală”, derulat de CursDeGuvernare.ro, în parteneriat cu Trencadis.
