PRODUCŢIE POTENŢIALĂ
(prin sinonimie, PNB potenţial) acel volum valoric al activităţii economice reale (în preţuri constante) care s-ar obţine dacă forţa de muncă ar fi ocupată deplin (în sensul că rata şomajului
(prin sinonimie, PNB potenţial) acel volum valoric al activităţii economice reale (în preţuri constante) care s-ar obţine dacă forţa de muncă ar fi ocupată deplin (în sensul că rata şomajului
(1) bun sau serviciu rezultat din activitatea economică, destinat satisfacerii directe sau indirecte a unei nevoi. Este sinonim cu bun economic în sens larg. Poate
totalitatea bunurilor economice rămase la dispoziţia agenţilor economici dintr-o ţară, în expresie monetară, după ce din producţia lor pe o perioadă dată s-a dedus valoarea bunurilor consumate pentru obţinerea
totalitatea bunurilor economice (bunuri materiale, servicii etc.), în expresie valorică, destinate ultimei utilizări ce li se poate da. Se determină eliminând consumul intermediar din valoarea bunurilor
produsul global în determinarea căruia s-a inclus amortizarea (v. Produs global).
produsul global din valoarea căruia s-a dedus amortizarea (v. Produs global).
(P.I.B.), principalul agregat macroeconomic al sistemului conturilor naţionale, ce exprimă valoarea adăugată brută a bunurilor şi serviciilor ajunse în ultimul stadiu al cir- cuitului economic, care au fost produse
producţia suplimentară (suplimentul de producţie) care se obţine prin folosirea unei unităţi în plus dintr-o resursă, celelalte resurse rămânând neschimbate (constante). P.m. se determină prin raportarea suplimentului de
agregat ce măsoară în expresie bănească activitatea economică a unităţilor economice instituţionale aparţinând unei ţări, desfă- şurată în decursul unei perioade, de regulă într-un an, din care s-a dedus consumul
agregat care se determină prin scăderea consumului de capital fix (amortizarea) din produsul naţional brut. Se determină la preţurile pieţei şi la preţurile factorilor. P.N.N. la preţurile factorilor este
(în sistemul producţiei materiale) valoarea bunurilor materiale şi a serviciilor economice produse (prestate) în ramurile producţiei dintr-o ţară, în decurs de un an. Sub aspect material, p.s.t. constă din
volumul producţiei obţinute într-o anumită perioadă în condiţiile modificării unei resurse (factor de producţie), celelalte resurse rămânând constante (v. Productivitate parţială).
me- todă econometrică de previziune a variabilelor endogene şi de ajustare a parametrilor estimaţi în ecuaţiile de previziune. Această metodă foloseşte două sisteme de ecuaţii: un sistem de ecuaţii de previziune şi un altul de
ansamblul opera- ţiunilor care vizează activităţi economice organizate social ce constau în obţinerea de bunuri materiale şi de servicii destinate satisfacerii directe sau indirecte a trebuinţelor, prin
înlănţuirea ordonată a diferitelor etape şi/sau stadii ale realizării unei operaţiuni economice; mişcarea generală, dezvoltarea în timp şi în spaţiu a unui fenomen economic. P.e. se referă la un ansamblu de
proces stochastic care descrie schimbările structurale dintr-un sistem cu ajutorul unor probabilităţi de trecere a fiecărui element al sistemului dintr-o stare în alta. Probabilităţile de
proces descris de o familie de variabile, definite pe un acelaşi câmp de probabilitate. P.s. presupune mai multe elemente, cum ar fi: mulţimea discretă (eventual finită) a para-
persoană, întreprindere sau ţară care produce bunuri sau prestează servicii (v. Agent economic).
(v. PRODUCTIVITATE A FACTORILOR DE PRODUCŢIE) PRODUCTIVITATE GLOBALĂ, eficienţa agre- gată a utilizării tuturor factorilor de producţie, de regulă la nivel de unitate economică. P.g. exprimă rezultatul de ansamblu
(a unui factor de producţie f pi), sporul de rezultate care se obţine prin utilizarea unei unităţi suplimentare din factorul i, ceilalţi factori rămânând constanţi.
(prin sinonimie, PNB potenţial) acel volum valoric al activităţii economice reale (în preţuri constante) care s-ar obţine dacă forţa de muncă ar fi ocupată deplin (în sensul că rata şomajului
(1) bun sau serviciu rezultat din activitatea economică, destinat satisfacerii directe sau indirecte a unei nevoi. Este sinonim cu bun economic în sens larg. Poate
totalitatea bunurilor economice rămase la dispoziţia agenţilor economici dintr-o ţară, în expresie monetară, după ce din producţia lor pe o perioadă dată s-a dedus valoarea bunurilor consumate pentru obţinerea
totalitatea bunurilor economice (bunuri materiale, servicii etc.), în expresie valorică, destinate ultimei utilizări ce li se poate da. Se determină eliminând consumul intermediar din valoarea bunurilor
produsul global în determinarea căruia s-a inclus amortizarea (v. Produs global).
produsul global din valoarea căruia s-a dedus amortizarea (v. Produs global).
(P.I.B.), principalul agregat macroeconomic al sistemului conturilor naţionale, ce exprimă valoarea adăugată brută a bunurilor şi serviciilor ajunse în ultimul stadiu al cir- cuitului economic, care au fost produse
producţia suplimentară (suplimentul de producţie) care se obţine prin folosirea unei unităţi în plus dintr-o resursă, celelalte resurse rămânând neschimbate (constante). P.m. se determină prin raportarea suplimentului de
agregat ce măsoară în expresie bănească activitatea economică a unităţilor economice instituţionale aparţinând unei ţări, desfă- şurată în decursul unei perioade, de regulă într-un an, din care s-a dedus consumul
agregat care se determină prin scăderea consumului de capital fix (amortizarea) din produsul naţional brut. Se determină la preţurile pieţei şi la preţurile factorilor. P.N.N. la preţurile factorilor este
(în sistemul producţiei materiale) valoarea bunurilor materiale şi a serviciilor economice produse (prestate) în ramurile producţiei dintr-o ţară, în decurs de un an. Sub aspect material, p.s.t. constă din
volumul producţiei obţinute într-o anumită perioadă în condiţiile modificării unei resurse (factor de producţie), celelalte resurse rămânând constante (v. Productivitate parţială).
me- todă econometrică de previziune a variabilelor endogene şi de ajustare a parametrilor estimaţi în ecuaţiile de previziune. Această metodă foloseşte două sisteme de ecuaţii: un sistem de ecuaţii de previziune şi un altul de
ansamblul opera- ţiunilor care vizează activităţi economice organizate social ce constau în obţinerea de bunuri materiale şi de servicii destinate satisfacerii directe sau indirecte a trebuinţelor, prin
înlănţuirea ordonată a diferitelor etape şi/sau stadii ale realizării unei operaţiuni economice; mişcarea generală, dezvoltarea în timp şi în spaţiu a unui fenomen economic. P.e. se referă la un ansamblu de
proces stochastic care descrie schimbările structurale dintr-un sistem cu ajutorul unor probabilităţi de trecere a fiecărui element al sistemului dintr-o stare în alta. Probabilităţile de
proces descris de o familie de variabile, definite pe un acelaşi câmp de probabilitate. P.s. presupune mai multe elemente, cum ar fi: mulţimea discretă (eventual finită) a para-
persoană, întreprindere sau ţară care produce bunuri sau prestează servicii (v. Agent economic).
(v. PRODUCTIVITATE A FACTORILOR DE PRODUCŢIE) PRODUCTIVITATE GLOBALĂ, eficienţa agre- gată a utilizării tuturor factorilor de producţie, de regulă la nivel de unitate economică. P.g. exprimă rezultatul de ansamblu
(a unui factor de producţie f pi), sporul de rezultate care se obţine prin utilizarea unei unităţi suplimentare din factorul i, ceilalţi factori rămânând constanţi.