(1919-1993), economist teoretician român, cercetător şi gânditor profund, publicist de mare talent, profesor la Universitatea Bucureşti, manager de marcă al cercetării ştiinţifice din ţara noastră. A fost un elev de excepţie al Liceului “Matei Basarab” din Bucureşti, pe care l-a absolvit în anul 1938. Urmează apoi Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. Funcţionează mai întâi ca redactor în probleme economice la ziarul România liberă. Începând din 1953 lucrează la catedra de economie politică de la Universitatea Bucureşti, apoi ca cercetător principal şi director adjunct al Institutului de Cercetări Economice. În 1963 a înfiinţat şi condus săptămânalul Viaţa economică. A îndeplinit cu mult succes, la Institutul de Economie Mondială, funcţia de director general până în 1993. Meritele ştiinţifice ale lui C. Murgescu au fost apreciate şi prin alegerea (primirea) sa ca membru corespondent al Academiei Române. Opera economică a lui C. Murgescu, extrem de bogată,
variată şi interesantă, poate fi grupată în următoarele domenii: caracterizarea economiei româneşti şi relevarea sensurilor dezvoltării sale; economia mondială şi poziţia României în cadrul acesteia; gândirea economică şi îndeosebi cea românească. În mai multe lucrări scrise de-a lungul a cinci decenii (individual, în colaborare sau în calitate de coor- donator), profesorul C. Murgescu şi-a exprimat marea opţiune pentru dezvoltarea şi progresul economiei României, pe care o sintetizează astfel: “Ideea de progres economic şi emancipare socială este organic condiţionată de ideea de libertate şi independenţă.” În acest context tematic au fost amplu şi interesant tratate probleme ca: permanenţe în istoria poporului român; libertate, unitate, independenţă, progres, reforma agrară din 1945; rolul industriei în dezvoltarea ţării, în asigurarea mobilităţii sociale; locul şi rolul capitalului străin în România etc. Preocupările profesorului C. Murgescu în domeniul economiei mondiale s-au concretizat în studii care privesc: confruntările din economia mondială şi starea sa de criză; cooperarea economică internaţională în cadrul ONU; România şi promovarea principiilor cooperării economice internaţionale; Japonia în economia mondială; omenirea la orizontul unui sfert de veac etc. Un mare efort ştiinţific al lui C. Murgescu a fost consacrat istoriei gândirii economice universale şi româneşti. A luat parte, în calitate de coordonator şi nu numai, la publicarea operelor economice aparţinând unor mari reprezentanţi ai gândirii economice: A. Smith, D. Ricardo, Ch. Fourier, Fr. List, D.P. Marţian, P.S. Aurelian, A.D. Xenopol, Mihail Manoilescu. Dar opera de căpetenie în domeniul respectiv rămâne “Mersul ideilor economice la români”, lucrare în două volume, de o mare valoare şi rezo- nanţă. Op.: “Reforma agrară din 1945” (1956); “Contribuţii la istoria capitalului străin în România” (1960); “Influenţa industrializării asupra mobilităţii sociale” (1967); “Cooperarea economică interna- ţională în cadrul ONU” (1967); “Casa regală şi afacerile cu devize, 1935-1940” (1970); “Quelques considerations sur les problemes du nouvel ordre économique international” (Câteva consideraţii privind problemele noii ordini economice internaţionale – 1980); “Omenirea peste un sfert de secol” (1989); “David Ricardo şi Anglia revoluţiei industriale” (1972); “Mersul ideilor economice la români” (2 volume, 1987-1992).
