Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Dezvoltare? Job-urile au revenit la nivelul din 2008: dar sunt de-o mai slabă calitate

de Mariana Bechir 28.8.2017

În luna mai 2017, efectivul salariaților din România a revenit la nivelul înregistrat în momentul considerat începutul marii recesiuni – septembrie 2008.

De la declanșarea crizei, România a pierdut aproape 740.000 de locuri de muncă, până în mai 2011, luna cu cele mai restrânse efective de salariați – 4,095 milioane angajați cu contract de muncă (pe perioadă determinată sau nedeterminată).

(Citiți și:”PIAROM: Tabloul salariaților – economia lunecă spre domenii necompetitive. Dezechilibrele regionale care îngrijorează”)

Recuperarea joburilor s-a făcut diferit, pe activități economice, analiza arătând că înființarea unor noi locuri de muncă a fost mai accelerată pe segmentele legate de consum (comerț, hoteluri și restaurante), decât în industrie.

De altfel, în comerț, hoteluri și restaurante, domenii cu joburi slab plătite și foarte nesigure (primele care dispar într-o eventuală nouă criză), recuperarea a fost per total integrală, în timp ce în industrie încă nu s-a ajuns la numărul de salariați din precriză.

Industria prelucrătoare

În septembrie 2008,  în industria prelucrătoare erau angajate, conform datelor INS, 1,283 milioane de persoane. Până în mai 2017 nu se reușise revenirea la același număr de salariați – lucrau în domeniu 1,178 milioane persoane.

S-au înregistrat câteva creșteri semnificative de personal în activități importante, cu valoare adăugată mare, din industria prelucrătoare:

  • fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice – numărul salariaților a crescut de la 25.900 la 34.200 persoane
  • fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor – de la 126.800, la 197.600 salariați
  • fabricarea echipamentelor electrice – numărul angajaților din mai 2017, îl depășea pe cel din 2008 – 48.100 persoane, față de 38.600
  • foarte ușor a crescut și numărul celor din domeniul fabricării produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice – de la 9.000, la 10.700 angajați

În rest, însă, au crescut efectivele din:

  • industria alimentară – de la 158.900, la 164.500 persoane
  • domeniul fabricării produselor textile (de la 32.300, la 38.400), dar insuficient pentru a acoperi pierderile de personal din domeniul fabricării de îmbrăcăminte (de la 205.100, la 124.800 persoane)

Activități din industria prelucrătoare unde nu au fost recuperate joburile pierdute în criză:

  • fabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a. – de la 65.700 joburi în 2008, în mai erau doar 52.400
  • Industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii – de la 99.700, a scăzut la 76.900 persoane
  • fabricarea de mobilă – 70.200 persoane, în 2008, comparativ cu 61.200 în 2017
  • fabricarea substantelor si a produselor chimice – a înregistrat o reducere a numărului de angajați de la 35.200, la 25.400 persoane

Creșterile: în Comerț, hoteluri și restaurante

În timp ce industria prelucrătoare mai are încă de recuperat ce-a pierdut în perioada de criză, aceste două domenii, comerțul și HORECA, au depășit împreună numărul de salariați pe care-l însumau în 2008.

Astfel, în septembrie 2008, în comerț existau 774.600 de angajați, iar în HORECA – 117.000 persoane, adică un total de 891.600 salariați.

La sfârșitul lunii mai 2017, efectivul de salariați arăta:

  • 768.300 angajați în comerț
  • 189.200 de persoane în industria de hoteluri și restaurante

Adică 957.500 angajați, mai mulți decât în precriză.

Tot legat de creșterea consumului, a urcat și numărul din activități de spectacole, culturale și recreative – de la numai 39.800 salariați, în septembrie 2008, la 65.100, în mai 2017.

Evoluția efectivului de salariați în alte domenii:

  • a urcat ușor numărul angajaților din sănătate și asistență socială – de la 363.800, la 369.000 persoane
  • construcțiile, domeniul cu cea mai abruptă cădere (de la 424.600 de salariați în septembrie 2008, a ajuns la numai 288.400, în ianuarie 2011), a ajuns în mai 2017 la un efectiv de 388.500 salariați.
  • de asemenea, sunt mai mulți salariați și în agricultură, vânătoare și servicii anexe – efectivul acestora a crescut de la 74.200, la 82.900 persoane
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.8.2017

2 comentarii

  1. Caliman I. Eugen consultant independent-dezvoltare industriala
    30.8.2017, 10:04 am

    1.Asa cum arata autorul, putem constata 10 ani de STAGNARE economica si industriala, datorata lipsei de distinctie dintre “administrarea curenta” si administrarea “dezvoltarii economice si industriale” a tarii (si inexistentei celei de a doua).Dezvoltarea economice si industriala este un proces (strict) national, care nu se “importa”, nu este adus de integrarea in NATO sau UE si mai ales, nu se produce singur (de la sine)!Dezvoltarea solicita organizarea acestui proces (national), printr-un proiect adecvat, asemanator celui realizat de “tigrii asiatici”!
    2.D-l Adrian Nastase afirma pe drept cuvint (in unica lucrare ideolgica nationala “Romania Europeana”!), existenta unor tari “inovative economic si industrial” care cunosc un decolaj economic puternic, iar altele non-inovative – ca Romania, care stagnaza si integrata in UE, la toate capitolele.Tot dumnealui afirma ca principalul obiectiv al restructurarii Romaniei trebuie sa-l constituie Reindustrializarea, lucru pe care “urmasii” sai la guvernare nu l-au urmat dupa integrare.
    2.Inovatia in dezvoltare economice presupune o receptivitate marita a guvernelor pentru cunoasterea, evaluarea si promovarea proiectelor de dezvoltare industriala, indiferent de provenienta lor.In lipsa lor, simpla “administrare curenta” a economiei nationale, n-a produs in 10 ani dezvoltare economica si industriala.Din contra joburile existente azi dovedesc “deprecierea” economica, prin scaderea ocupatiilor din domeniul industrial si cresterea lor in domeniul comercial – neproductiv, consumatorist.
    3.Fac aceasta revenire (la comentariul editorialului d-lui Grosu) ca urmare a anuntarii cu mare “pompa” a venirii in Romania a sute de oameni de afaceri americani, dornici sa investeasca in Romania, la chemarea ambasadorului roman in S.U.A.In lipsa unui PROIECT DE TARA, care sa administreze Romania pe cele doua registre aratate, incit masurile de administrare curenta si cele de “dezvoltare industriala” sa aiba coerenta si stabilitate, vizita oamenilor de afaceri ramine una politica” (neurmata de nici o investitie majora) – asa cum s-a intimplat pe vremea lui Ponta!
    4.Daca P.S.Democrat si guvernul Dragnea nu vrea sa invete si urmeze ceeace in mod corect a considerat ca necesar economiei unul din P.M. (de valoare ai) partidului, atunci exista speranta ca macar P.N.Liberal sa ia in seama oferta proiectului de REINDUSTRIALIZARE propusa direct si personal presedintelui P.N.Liberal.In caz contrar, la intilnirea cu grupul de oameni de afaceri americani, cu ce vor iesi liberalii in întimpinarea intentiei investitionale a acestora?Cu setul de mariri salariale, pe care l-a sustinul si partidul liberal in lipsa oricaror proiecte care sa-l faca sustenabil?

  2. babic
    16.10.2017, 7:47 am

    Dle Caliman, industrializarea de care vorbiti, cred eu, se poate face in doua moduri :

    1. Inchizi granitele (sa nu ai concurenta) si faci fabrica de masini. Lăstun. Zici ca-i cea mai prim. Televizoare alb-negru. Zici ca-s cele mai sanatoase. Motoreta Mobra. Cea mai rapida. Fabrica de avioane – cele mai sigure. Si otel, cat mai mult otel, pe care-l plimbi de la fabrica A la B si invers pana rugineste.

    2. Faci si modernizezi infrastructura. Autostrazi, cai ferate, cai rutiere, comunicatii. Invatamant si sanatate de calitate. Cultul muncii, nu cel cu mana-ntinsa la soare. Diminuarea coruptiei. Stabilitate fiscala. Profesionalism in toate cele.

    Asa or sa vina Mercedes la noi sa faca masini. Samsung sa faca televizoare. Siemens – electrice, Bayer – medicamente etc.

    O sa spuneti ca trebuie sa facem produse cu valoare adaugata mare. Ceea ce-i corect. Numai ca niciodata nu o sa inventam noi apa calda. Poti face produse complexe integrand componente pentru care s-au specializat marii fabricanti. Se pot da exemple.

    E mult de discutat pe aceasta tema, insa a vorbi despre industrializare fără a conștientiza coordonatele spatiu-timp in care ne aflam, e ca si cum am urma sfaturile marelui filozof in viața, Gheorghe Hagi : ” să fie bine, ca să nu fie rău”.

Lăsați un comentariu


Stiri

ONRC a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai companiilor. Termenele și amenzile

Adrian N Ionescu

Companiile sunt obligate să depună o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de… Mai mult

Europa

Marea Britanie se pregătește să înlocuiască muncitorii necalificați cu roboți – miza reformei legii migrației

Iulian Soare

Reforma sistemului britanic de migrație, prezentată miercuri la Londra, este concepută să realizeze două lucruri. În primul rând, să satisfacă dorința de reducere a imigrației-… Mai mult

Europa

Prototip al viitorului avion de luptă european – Franța și Germania au semnat contractul

Iulian Soare

Franţa şi Germania au semnat joi un contract în valoare de 150 milioane de euro ce reprezintă prima etapă în dezvoltarea sistemului de luptă aeriană… Mai mult

Stiri

Relansarea celor mai mari economii din UE în 2020 este îndoielnică – comisarul european Paolo Gentiloni

Adrian N Ionescu

Efectele epidemiei coronavirus pun în pericol relansarea economiilor din Italia, Franţa şi Germania, după încetinirea de la finele anului trecut, a afirmat comisarul european pentru… Mai mult

Europa

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

Victor Bratu

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE. Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni… Mai mult

Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult