Guvernul nu renunță la grațiere și la amnistia mascată – Ministerul Justiției urmează să finalizeze textele celor două proiecte, ținând cont și de observațiile colectate în timpul dezbaterii, urmând să anunțe apoi modul de promovare a celor două acte, a declarat Florin Iordache, după consultarea publică de luni.
Dezbaterea organizată luni pe marginea celor două proiecte controversate s-a încheiat fără o concluzie din partea ministrului Florin Iordache. Acesta nu a răspuns la niciuna dintre întrebările ce i s-au pus, dar a anunțat că proiectele vor fi refăcute.
El a mai spus că o asumare a răspunderii Guvernului ar însemna o dezbatere, în Parlament, a formei finale a celor două proiecte.
Florin Iordache a repetat că grațierea nu se referă la persoane, „nu vizează o anumită persoană sau politicieni”, ci la infracțiuni, iar proiectul de modificare a codurilor penale ține cont de recomandările CCR.
Declarația vine în contradicție cu analiza textelor făcută de experți în domeniu, specialiști care au explicat că proiectele ar avantaja în mod țintit mai mulți politicieni, inclusiv pe președintele PSD Liviu Dragnea, și că modificarea codurilor penale depășește mult observațiile Curții Constituționale.
Dezbaterea de luni s-a desfășurat în două runde, prima fiind cea importantă. Au participat inclusiv persoane condamnate la închisoare, unele care și-au ispășit pedeapsa, altele care așteaptă condamnarea definitivă.
Printre aceștia s-au numărat Gigi Becali, Florentin Scalețchi și fostul avocat al clanului Cămătarilor.
Ministrul Iordache: Proiectele vor fi promovate prin lege organică
Ministrul Justiţiei a declarat luni, în timpul dezbaterii publice, că va renunţa la ideea ordonanţelor de urgenţă pentru graţiere şi modificarea Codurilor Penale și susține că acestea vor fi legi organice. Florin Iordache a făcut această precizare răspunzând unei întrebări puse de jurnalistul Liviu Avram.
„În urma dezbaterii punctele de vedere majoritare pe ce înseamnă legea grațierii și subiectele celelalte, spun foarte clar că urmează lege organică introdusă în Parlament”, a afirmat ministrul.
Mai multe organizații au cerut retragerea proiectelor
Jurnalistul Liviu Avram, de la Adevărul, participant la dezbaterea de luni, nu crede însă că executivul va renunța la varianta promovării proiectelor prin OUG.
”Prin aceste două iniţiative reconfiguraţi politica penală a statului în ceea ce priveşte câteva infracţiuni. Abuzul în serviciu e graţiat, potrivit proiectului de ordonanţă. Impuneţi mai multe condiţii: plângerea prealabilă, un cuantum al prejudiciului şi scăderea pedepselor. În nota de fundamentare nu explicaţi de ce.
Infracţiune de abuz în serviciu e practic dezincriminată, nu mai există nici conflict de interese. Se poate modifica politica penală a statului prin ordonanţă de urgenţă (…) Ordonanţa de urgenţă are efect de amnistie, are efect de ghilotină. O daţi, stă în vigoare câteva zile, Parlamentul o respinge, dar ea îşi face efectele. Vi se pare firesc să modificaţi politica penală a statului dumneavoastră împreună cu consiliera dumneavoastră?”, a întrebat jurnalistul Liviu Avram.
Ioana Ene Dogioiu, de la ziare.com, a atras atenția că aceste proiecte nu trebuie promovate, din start, înainte ca Ministerul Justiției să prezinte o statistică foarte clară nu numărul celor care ar urma să fie grațiați și cu faptele care vor beneficia de aceste prevederi.
Mihai Polițeanu, de la Inițiativa pentru România, a fost unul dintre cei care i-au cerut demisia ministrului Florin Iordache:
„Sunteți compromis ca ministru al Justiției. Textele ordonanțelor și notelor de fundamentare au fost scrise conspirativ, iar cel puțin textul notei de fundamentare privind grațierea este plin de falsuri. (…) Această întâlnire este o farsă”, a spus el.
„Scopul ordonanțelor este să vă scăpați prietenii și sponsorii politici. Din punctul de vedere al Inițiativa România, această întâlnire este o farsă! Acesta este scopul. Este recunoscut de sistemul judidicar, de cetățeni, de ambasade. Nu mai sunteți un partener credibil de dialog. Textele au fost scrise conspirativ. Motivația este plină de falsuri. Ați extins grațierea la cei condamnați cu suspendare, la toate tipurile de infracțiuni pentru cei peste 60 de ani”, a mai spus Mihai Polițeanu.
Cezara Grama de la Expert Forum a spus că textele celor două proiecte de OUG sunt „insuficient pregătite”, precizând că discuțiile din spațiul public cu privire la acestea „au fost destul de confuze”.
„Aveți o reacție socială destul de puternică (…) Considerăm și noi (…) că trebuie retrasă procedura de urgență (…), trebuie puse în procedură legislativă normală, care să poată să ofere posibilitatea unei dezbateri complete, tehnice, pe chestii foarte sensibile”, a mai spus aceasta.
Maria-Nicoleta Andreescu, de la APADOR-CH, s-a referit la necesitatea respectării procedurilor legale privind transparența decizională.
„În niciun caz nu s-a justificat în mod real necesitatea adoptării acestor aceste normative în regim de urgență și, dacă se va reveni la calea legală, procedura este că ele trebuie puse în transparență decizională pentru minim 30 de zile. Având în vedere că vorbim de legislație care afectează sistemul penal, cele 30 de zile din punctul meu de vedere sunt un standard minimal, ar fi necesare mai multe luni de zile. De-abia apoi să fie adoptate respectivele acte normative în guvern și transmise Parlamentului (…) APADOR-CH susține retragerea proiectelor sub forma ordonanțelor de urgență și discutarea lor în procedură normală”, a declarat aceasta.
Preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor, Viorel Ene (foto), a acuzat faptul că proiectele nu au în vedere victimele celor aflați în închisori.
Dacă proiectele vor fi promovate prin OUG, a avertizat el, „în trei zile venim aici şi protestăm să arătăm ce face PSD”.
După foarte mult timp, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost pus sub acuzare pentru că a organizat o represiune, a mai spus Ene, iar acum Ministerul Justiţiei vine cu aceste modificări care îl vor salva: „Vedem, după foarte mult timp, că Ion Iliescu este pus sub acuzare. Şi dumnenavoastră ce faceţi? N-a omorât pe nimeni, nu a violat pe nimeni, doar a organizat o represiune. Nu suntem de acord cu aceste ordonanţe. Dezbateţi în Parlament aceste proiecte. În trei zile venim aici şi protestăm, să arătăm ce face PSD”, a spus Viorel Ene.
Președintele Consiliului Tinerilor, care a repreznetat mai multe organizații de tineri, a cerut și el demisia lui Florin Iordache și l-a avertizat: „Nu vă jucați cu focul, domnule minsitru, nu merită!”.
Condamnați prezenți la „dezbatere”
Gigi Becali, eliberat condiționat, a catalogat inițiativele Guvernului drept „un proiect şmechereşte”, pentru abuzul în serviciu se pedepsește doar dacă depășește plafonul unui prejudiciu de 200.000 de lei, în timp ce un simplu cetățean care fură cârnat să ajungă la închisoare.
El a amintit și faptul că Alexandru Vișinescu (torționar condamnat la 20 de ani de închisoare) va ieși din penitenciar peste 3 ani:
„Este un proiect şmechereşte. Vă dau cazul Vişinescu: iese peste trei ani. De aia oamenii ies în stradă. Eu am propus între trei şi patru ani pentru abuz în serviciu. Eu am fost acolo (în penitenciar, n.r.) şi ştiu. (…) Ăla care a furat un cârnat e la puşcărie, ăla care a furat 200 de milioane este graţiat”, a spus Becali în intervenţia sa la dezbaterea publică de la Ministerul Justiţiei.
Reprezentanta Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), ONG finanțat de Dan Voiculescu, a declarat sprijinul organizației pentru proiectele puse în dezbatere, fiindcă penitenciarele sunt pline de ploșnițe, căpușe și gândaci. Ea a prezentat în timpul intervenţiei un plic pe care l-ar fi primit la sediul fundaţiei și în care se aflau „exemplare vii de ploşniţe şi gândaci, culese de pe saltele din penitenciare”.
Omul de afaceri Florin Ghiulbenghian, președintele Fundației EurHONEST, a fost condamnat în mai 2016 la 4 ani de închisoare pentru înșelăciune, într-un proces cu Banca Comercială Carpatica.
La dezbatere a fost prezent și fostul avocat Mihai Costea, apărător al fraților Cămătaru, înainte de a fi el însuși arestat într-un dosar cu înșelăciuni imobiliare.
A fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru înşelăciune și fals în acte oficiale, pedepasă din care a executat doar 4 ani. „Cum spunea domnul Becali am fost închis pentru presupuse fapte de înşelăciune. Nicăieri în Europa nu sunt pedepsele cum sunt la noi”, a spus Costea.
S-a pronunțat pentru proiecte și Florentin Scalețchi, preşedintele Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului. A stat în închisoare și înainte, și după 1989. Ultima dată a fost condamnat în 2013, la 6 ani de închisoare pentru trafic de influenţă. A fost eliberat după numai 1 an.
„Sunt Vivian Oancea, un cetățean. Domnule ministru, vă felicit! Pentru mine sunteți un erou. Vă luptați cu niște acoperiți care au dosare ascunse și vor să șantajeze populația României”.
Omul de afaceri Vivian Oancea (foto), din Onești, și fiul său, Michael Oancea (25 de ani), au fost condamnați în aprilie 2016 la 5 ani de închisoare, cu executare, respectiv 3 ani de închisoare, cu suspendare, pentru „participaţie improprie la infracţiunea de determinare cu intenţie prin intermediari intrarea pe teritoriul ţării a cetăţenilor străini supuşi traficului de persoane”.
Dosarul este în faza de apel.
Cazul a fost instrumentat de DIICOT și are ca obiect acuzația de exploatare a unor cetățeni bengalezi care lucrau la o fermă de ciuperci a Swift TC, societate administrată de Vivian Oancea, la care era asociat cu fiul său.
Potrivit DIICOT, bengalezii au muncit cu nerespectarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, asigurări sociale, sănătate şi securitate. Victimele ar fi fost obligate să muncească peste timpul legal, respectiv 10-12 ore pe zi, fără repaus săptămânal şi fără a fi plătiţi pentru munca depusă.
