Comisia Europeană a dat publicității Indexul Economiei și Societății Digitale (DESI), ediția 2017, din care reiese faptul că singurul lucru cu care se mândrește România, viteza Internetului, nu este suficient ca țara noastră să schimbe tradiționalul ultim loc din UE în acest clasament.
România se află pe locul 28 în DESI 2017. În raport scrie: ”Zonele urbane sunt acoperite de conexiuni în bandă largă de mare viteză, România situându-se pe locul doi în UE în ceea ce privește proporția de abonamente din UE. De asemenea, adoptarea de către consumatori a serviciilor mobile în bandă largă se accelerează. Cu toate acestea, rata de digitalizare a economiei, inclusiv a serviciilor publice, și nivelul competențelor digitale rămân scăzute.”
Indicele economiei și societății digitale este un indice compozit care măsoară progresele din domeniul digital în funcție de cinci elemente:
- Conectivitate– banda largă fixă, banda largă mobilă, viteza și prețurile benzii largi
- Capital uman– utilizarea internetului, competențe digitale de bază și cele avansate
- Utilizarea Internetului– utilizarea conținutului de către cetățeni, comunicarea și tranzacțiile online
- Integrarea tehnologiei digitale– digitalizarea întreprinderilor și a comerțului electronic
- Servicii publice digitale– e-guvernarea
Caracteristica românească a acestor 5 elemente, așa cum sunt percepute de către raportul DESI 2017:
Conectivitate:
România are una dintre cele mai ridicate proporții de abonamente la servicii în bandă largă de mare viteză din UE, iar din ce în ce mai multe persoane utilizează serviciile mobile în bandă largă.
Deși spectrul disponibil este în creștere, acoperirea rețelelor fixe și mobile (4G) în bandă largă rămâne una dintre cele mai scăzute din UE.
Capital uman:
Din ce în ce mai multe persoane folosesc internetul, iar nivelul competențelor digitale este în creștere, însă acesta se situează în continuare pe penultimul loc din UE.
În România există un număr relativ ridicat de absolvenți în domeniile științei, tehnologiei, matematicii și ingineriei.
Utilizarea internetului:
Utilizatorii de internet din România desfășoară mult mai puține activități online decât media UE, în special în ceea ce privește comerțul electronic și serviciile bancare electronice.
Rețelele sociale și apelurile video online sunt însă folosite intens.
Integrarea tehnologiei digitale:
România nu și-a redus decalajul față de UE în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor, în special utilizarea tehnologiei de tip cloud computing și exploatarea canalelor de comercializare online.
Cifra de afaceri din vânzările online a scăzut ușor.
Servicii publice digitale:
România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește disponibilitatea datelor deschise, însă oferta și utilizarea serviciilor de e-guvernare rămân scăzute.
