Cifrele din formula de calcul a impozitului specific pentru hoteluri, baruri și restaurante, programat să fie introdus din prima zi a anului viitor, au fost schimbate în Camer Deputaților înainte de votul final.
În noua formă, comparată cu formula adoptată inițial, valorile aferente coeficientului de sezonalitate pe orașe, sate și stațiuni turistice au fost reduse, iar cele legate de rangul localității au fost ridicate.
În text a fost introdusă și o nouă definiție a ”complexului hotelier”: structura de primire turistica, cu functiuni de cazare care pentru obtinerea certificatului de clasificare include in perimetrul ei alte activitati, dar cel putin una clasificata ca impusa aferenta codurilor CAEN 5610 si/ sau 5630.
Complexul hotelier trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: sunt exploatate de aceeasi persoana juridica romana; inregistreaza distinct in evidenta contabila operatiunile efectuate; nu include activitatile aferente codurilor CAEN 5621 si 5629.
Codurile CAEN la care face trimitere textul sunt:
- 5510 – hoteluri și alte facilități de cazare similare;
- 5530 – parcuri pentru rulote, campinguri și tabere;
- 5621 – activități de alimentație (catering) pentru evenimente;
- 5629 – alte servicii de alimentație n.c.a.;
În această nouă formă, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților, cameră decizională, și urmează să fie promulgat de președinte, care nu mai poate întoarce documentul spre o nouă reexaminare.
Noul impozit ”forfetar”va fi introdus, în această formă, din prima zi a anului viitor.
În urmă cu o săptămână, senatorii au reaprobat proiectul care introduce acest impozit fără să ia în calcul nicio observație a președintelui Klaus Iohannis.
Proiectul de lege intitulat ”Lege privind impozitul specific unor activități” a fost inițiat în aprilie de un grup de senatori și deputați PSD din județele de la malul mării.
Deși, inițial, rațiunea legii era stimularea investitiilor mici și mijlocii în turim, modul în care se calculează impozitul forfetar favoriozează drastic marii operatori din industria hotelieră și a restaurantelor.
cursdeguvernare.ro a abordat acest subiect precum și controversele sale pe cât Legea se afla în stadiul de proiect, din perspectiva modului în care sunt favorizate marile rețele (Un LINK – AICI). În procesul de legiferare, parlamentarii au abolit și pragul maxim inițial până la care contribuabilii se încadrează la impozitul forfetar, de 5 milioane de euro anual cifră de afaceri.
Încercând să conserve rațiunea pentru care e nevoie de o astfel de facilitate pentru IMM-uri, guvernul își condiționase avizul favorabil doar pentru plafonul maxim de 500 de mii de euro cifră de afaceri anuală.
Rațiunea inițială a legii era sprijinirea IMM-urilor din turism, însă calculele arată cu un IMM plătește după noua lege un forfetar de cu circa 1500%/mp mai mare decât un operator corporatist.
Anularea acestei rațiuni a legii trimite, însă, problema într-o zonă cu grad de pericol din punctul de vedere al ajutorului de stat.
Într-un punct de vedere oficial referitor la această lege, Consiliul Concurenței avertizează : ”Având în vedere că, la acest moment, Consiliul Concurenței nu deține o justificare a msurii prin prisma naturii sau economiei sistemului de referință, considerăm că sistemul de impozitare (…) așa cum este el prevăzut de proiectul de lege, este susceptibil de a conține măsuri de ajutor de stat. (…) Considerăm necesară consultarea Comisiei Europene asupra compabilității măsurii cu prevederile legislației comunitare privind ajutorul de stat” – scrie Consiliul Concurenței într-o adresă din 24 aprilie 2016 – în care face vorbire și de ”avantajele selective acordate anumitor întreprinderi”.
În vară, președintele Iohannis a trimis legea spre reexaminare, invocând faptul că firmele ar putea apela la evaziune fiscală sau chiar ar putea fi închise.
