duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 iunie, 2015

departamentCorupţia instituţională rămâne o problemă majoră în România, afectând toate structurile societăţii- este una dintre concluziile raportului pe care Departamentului de Stat american îl publică anual pe tema respectării drepturilor omului la nivel global.

La secțiunea ”România”, documentul publicat miercuri conține referiri la tentative ale politicienilor români de compromitere a justiţiei şi de intimidare a jurnaliştilor, precum şi la acte de discriminare comise pe parcursul anului 2014.

De menționt că, în ceea ce privește România, Departamentul de Stat american a ajuns la aceleași concluzii și în raportul din 2013.

Principale constatări ale diplomației americane


„Probleme majore privind drepturile omului includ rele tratamente aplicate de Poliţie şi Jandarmerie, hărţuirea deţinuţilor şi a rromilor, inclusiv moartea a cel puţin unei persoane din cauza violenţelor poliţiştilor. Discriminarea sistemică împotriva romilor afectează accesul acestora la servicii educaţionale adecvate, la locuinţe, servicii de sănătate şi oportunităţi de muncă”, se precizează în raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind „Practici în materie de drepturile omului”.

Alte probleme semnalate în cursul anului 2014 în România:

  • condiţiile proaste din închisori
  • puncte de vedere antisemite, rasiste, xenofobe şi nationaliste diseminate de utilizatori români pe Internet
  • neglijența instituţiilor guvernamentale în a acorda asistenţă adecvată persoanelor cu dizabilități
  • inconsecvența verdictelor dictate de instanțe în cazuri de corupție
  • insuficienta pregătire pentru aplicarea noului Cod penal și noului Cod de procedură penală
  • lipsa de consistență a instituției Avocatul Poporului

Descărcați AICI capitolul ”România” al raportului Departamentului de Stat al SUA

Combaterea corupției

Deşi legislaţia prevede pedepse penale pentru demnitarii vinovaţi de corupţie, Guvernul nu a aplicat legea eficient, în mare parte din cauza problemelor din sistemul judiciar, iar în unele cazuri demnitarii implicaţi în acte de corupţie nu au fost pedepsiţi, se arată în raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind „Practici în materie de drepturile omului”.

Corupţia în rândul poliţiştilor a contribuit la lipsa de respect a cetăţenilor faţă de poliţie şi a determinat lipsa autorităţii acestei instituţii. Salariile mici şi lipsa stimulentelor şi a recompenselor financiare au dus la lipsa personalului şi au contribuit la tendinţa de a lua mită a unora dintre membrii personalului responsabil cu aplicarea legii.


„Conflictele de interese, respectarea standardelor de etică şi integritatea în funcţii publice în general au constituit în continuare un motiv de îngrijorare. Corupţia este răspândită în domeniul achiziţiilor publice. Agenţiile executive nu s-au grăbit să pună în aplicare sancţiunile, iar corpurile acestora de inspecţie au fost în general inactive. Există legislaţie privind confiscarea bunurilor obţinute ilegal, inclusiv prevederi referitoare la confiscarea extinsă, însă judecătorii şi procurorii nu au dispus măsuri de confiscare în mod regulat. Capacitatea procurorilor şi a Poliţiei de a identifică bunurile s-a îmbunătăţit uşor, în special odată cu delegarea de anchetarori financiari care să lucreze cu parchetele, însa numărul acestora a rămas insuficient pentru a putea ţine pasul cu numărul de cazuri de corupţie”, se menţionează în documentul citat.

Despre instituțiile implicate în combaterea corupției

Raportul precizează că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, instituţia însărcinată cu confiscarea, administrarea şi lichidarea bunurilor obţinute de infractori, atât a celor obţinute din infracţiuni, cât şi din amenzile impuse acestora, a avut personal insuficient şi nu a beneficiat de resursele necesare îndeplinirii misiunii sale.
Şi mecanismul de confiscare a „bunurilor nejustificate”, identificate de Agenţia Naţională de Integritate prin verificarea declaraţiilor de avere, a fost greoi, se arată în raport.
În ceea ce priveşte Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în Raportul Departamentului de Stat se arată că aceasta a continuat anchetarea în ritm constant a cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt pe parcursul anului trecut, iar anchetele au inclus politicieni, membri ai sistemului judiciar şi funcţionari administrativi.

Acelaşi document menţionează că între 1 ianuarie şi 15 septembrie 2014 instanţele din România au achitat 92 de inculpaţi în cazuri de corupţie, în creştere comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a crescut semnificativ celeritatea judecării cazurilor de corupţie la nivel înalt comparativ cu anii precedenţi„.

În raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind „Practici în materie de drepturile omului”, se precizează însă că „verdictele în cazul infracţiunilor de corupţie au fost adesea inconsecvente”.

Noile coduri în materie penală

Guvernul român a pus în aplicare un nou Cod Penal şi un nou Cod de Procedură Penală în scopul reducerii cazurilor trimise în instanţă, însă nu a făcut o analiză a impactului măsurilor şi nu a alocat resurse umane şi instrumente necesare bunei implementări, potrivit Raportului Departamentului de Stat

În raport se menţionează că noul Cod Penal aplicat în România include o serie de inconsecvenţe.

„Codul de Procedură Penală permite arestul la domiciliu cu utilizarea dispozitivelor de monitorizare electronică, însă autorităţile nu au achiziţionat încă astfel de dispozitive. De asemenea, noile coduri stabilesc diferenţe între categoriile de judecători şi functiile acestora: judecătorul de cameră preliminară, care analizează probele şi moţiunile preliminare; judecătorul de drepturi şi libertăţti; judecătorul de caz, care, conform legii, trebuie să fie diferit de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Cu toate acestea, unele instanţe nu au avut suficienţi judecători pentru a separa funcţiile. Codul Penal include o serie de inconsecvenţe. Amendamentele necesare remedierii acestora se aflau în dezbatere în Parlament, se arată în Raportul Departamentului de Stat american.

Totodată, în document se menţionează că în cursul anchetei şi în rechizitorii procurorii pot dezvălui probe, inclusiv probe obţinute în urma interceptărilor, iar în multe cazuri mass-media a prezentat aceste informaţii, în special în cazurile de coruptie, unii judecători plângându-se că mediatizarea excesivă a acestor cazuri i-a împiedicat pe inculpaţi să beneficieze de un proces echitabil.

În acelaşi document se mai arată că, în general, Guvernul a respectat independenţa sistemului judiciar, însă nu a asigurat suficient personal, spaţiu şi echipament necesare pentru a permite sistemului judiciar să funcţioneze rapid şi eficient, ceea ce a dus la procese excesiv de lungi.

Despre performanțele Avocatului Poporului

Avocatul Poporului a avut putere limitată şi, deşi este singura instituţie care poate contesta ordonanţe de urgenţă la Curtea Constituţională, nu a contestat mai multe ordonanţe controversate, în pofida apelurilor insistente ale societăţii civile, potrivit Raportului Departamentului de Stat.

„Deşi Avocatul Poporului este singura instituţie care poate contesta ordonanţe de urgenţă la Curtea Constituţională, nu a contestat mai multe ordonanţe controversate, în ciuda apelurilor insistente ale societătii civile. Ambele camere ale Parlamentului au comisii pe probleme de drepturile omului. Acestea au sarcina de a elabora rapoarte asupra proiectelor de lege care vizează probleme de drepturile omului. Membrii acestor comisii au exprimat de obicei opiniile partidelor, în loc să abordeze problemele în mod obiectiv.”

În general, majoritatea observatorilor consultați de Departamentul de Stat în întocmirea documentului au considerat Avocatul Poporului inactiv, în special după numirea unui nou avocat al poporului, în luna mai.

Condiții de detenție

Condiţiile din închisorile româneşti, în special suprapopularea, lipsurile şi faptele de violenţă abuzive ale poliţiştilor figurează printre aspectele semnalate în raportul Departamentului de Stat american.

Condiţiile din închisorile româneşti au continuat să fie grele şi să nu respecte standardele internaţionale, se arată în raport. Unele închisori au oferit acces insuficient la servicii medicale, iar hrana a fost de proastă calitate şi insuficientă. În unele închisori nu au existat încălzire şi ventilaţie adecvate şi iluminatul a fost insuficient.

În plus, potrivit presei si ONG-urilor, în unele cazuri persoanele încarcerate şi-au agresat şi abuzat colegii de celulă, se mai spune în raport.

Potrivit raportului anual al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, 102 persoane au decedat în închisoare în 2013, 26 dintre acestea suferind o moarte violentă.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Pâna la mijlocul lunii iunie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România în 11 cazuri pentru condiţiile neadecvate şi tratamentele inumane şi degradante din închisori.

În plus, au existat acuzaţii că Poliţia se foloseşte de prerogativa de a conduce la secţie, fără vreun mandat, persoanele care pune în pericol alte persoane sau liniştea publică, pentru a le reţine timp de până la 24 de ore. Persoanele nefiind oficial reţinute sau arestate, autorităţile au considerat că dreptul la asistenţă juridică nu se aplică în acest caz.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: