Demisia lui Vasile Blaga: între ”vechiul PNL-PDL” și ”Partidul lui Iohannis”

DNA a reușit ce n-a reușit nimeni în 26 de ani: Vasile Blaga iese din politică după doar 2 ore petrecute în compania procurorilor de la Ploiești.

”Partidul pierde un stâlp al construcţiei sale”, spunea miercuri Alina Gorghiu la aflarea veștii că Vasile Blaga, anchetat de DNA pentru fapte de corupţie, pleacă din fruntea  PNL, renunță la coordonarea campaniei pentru alegerile din acest an și își retrage candidatura deja ”bătută în cuie” pe listele din Timiș.

În condițiile în care Alina Gorghiu este plecată din țară până vineri, conducerea executivă a PNL ar putea să se reunească cel mai devreme sâmbătă pentru a decide calea de urmat în ceea ce privește conducerea partidului.

Copreședinția PNL: cele două opțiuni și virajul către ”Partidul lui Iohannis”

Surse din PNL au declarat cursdeguvernare.ro că opinia ”vechilor liberali” înclină spre varianta ca Alina Gorghiu să asigure conducerea formațiunii până la Congres.

Congresul ar urma să fie organizat după alegerile parlamentare, când oricum s-ar renunța la varianta conducerii bicefale iar PNL ar urma să aleagă o conducere clasică, cu președinte, secretar general și vicepreședinți.

Până la Congres, aripa provenită din fostul Partid Democrat ar putea fi însărcinată cu preluarea atributelor de coordonare a campaniei, sub justificarea că nimic nu trebuie să nu tulbure atenția partidului de la campanie și de la procesul electoral.

”Va urma o perioadă de nesiguranță, dar lucrurile se vor liniști rapid după ce atribuțiile lui Vasile Blaga vor fi preluate de altcineva”, spun sursele cursdeguvernare.ro

”După cum îi știu p-ai mei, va fi greu de vândut soluția aceasta”, declară însă unul dintre reprezentanții ”noilor liberali”, care afirmă că partidul trebuie să promoveze de urgență în poziția de copreședinte un membru provenit din fostul Partid Democrat.

Printre cei care țintesc această poziție se numără Gheorghe Falcă și Cătălin Predoiu.

Liberalii nu văd o problemă că au rămas fără coordonator de campanie. ”Sigur, Vasile Blaga avea o experiență în acest domeniu, dar, sincer, n-a făcut minuni de unul singur. Sunt destui oameni care pot cu succes să-i suplinească lipsa”, afirmă surse convergente din PNL.

În schimb, o parte a liberalilor constată că în partid începe să crească influența lui Klaus Iohannis. Aceasta, suprapusă cu o eventuală decizie de păstrare a locului de copreședinte gol, ”ar putea determina unii colegi să meargă, din nou, pe mâna lui Traian Băsescu”, afirmă surse liberale.

Mesajele Alinei Gorghiu

”PNL este, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi de prim-ministrul Dacian Cioloş, o forţă care îşi doreşte schimbarea în bine şi până la capăt a României”, a transmis copreședintele Alina Gorghiu într-un comunicat.

De remarcat faptul că liderul PNL începe să îl introducă ”în ecuație” și pe premierul Cioloș.

Marți, Alina Ghorghiu declara, la Digi24: ”Premierul a spus foarte clar că nu dorește să devină membru de partid politic și am respectat întru-totul decizia domniei sale. Asta nu înseamnă că nu ne vom regăsi într-o formulă de guvernare ulterioară împreună cu domnul Cioloș. Nu exclud această perspectivă. Pentru mine domnul Cioloș este un om de stat la care mă uit cu foarte mare atenție și pe care mi-l doresc în echipă.”

Suplimentar, liderul liberal încearcă să ”vândă” cât mai bine demisia lui Vasile Blaga din conducerea partidului.

”Demisia co-preşedintelui PNL este un exemplu de onoare şi consecvenţă, care arată, încă o dată, diferenţa majoră dintre partidul nostru şi toţi ceilalţi. Diferenţa este că, deşi prezumţia de nevinovăţie este aceeaşi pentru toată lumea, doar câţiva au demnitate şi respect faţă de partidele pe care le reprezintă şi faţă de electorat. Partidul Naţional Liberal demonstrează, încă o dată, că pentru noi reforma nu este doar un discurs, ci şi un mod de a face politică, de la ultimul înscris în partid, până la liderii acestuia. Vom merge în continuare pe acest drum, din dorinţa de a reprezenta o alternativă morală şi de bună credinţă, în faţa unor politicieni care sunt gata să-şi sacrifice şi ţara, pentru a fugi de responsabilităţile legale”, transmite Alina Gorghiu.

Portret de politician

Copreşedintele demisionar al PNL Vasile Blaga, plasat miercuri sub control judiciar pentru fapte de corupţie, este în politică încă din 1990.

Un amănunt de reținut: ”Tripleta” Blaga-Videanu-Berceanu a fost mulți ani în fruntea treburilor. Singurul care astăzi își vede liniștit de viață este Radu Berceanu, retras de ceva vreme din lumina reflectoarelor.

Începuturile

După Revoluţia din 1989, Vasile Blaga a intrat în politică, fiind iniţial preşedintele al CFSN Ştei (judeţul Bihor), iar apoi deputat FSN, în prima legislatură 1990-1992.

Odată cu ruperea FSN, Vasile Blaga intră în Partidul Democrat, condus atunci de Petre Roman, ca membru fondator.

Nu candidează la alegerile parlamentare din 1992, fiind numit mai întâi prefect al judeţului Bihor, iar apoi director general la Direcţia Regională Vamală Oradea – activitate din care pare să își fi consolidat cariera politică.

Mereu aproape de Traian Băsescu

Din 1996, odată cu alegerile legislative, revine în Parlament ca senator, până în anul 2000. Urmează o nouă pauză de patru ani din Parlament, timp în care urcă treptele către conducerea PD, ca secretar general, apoi vicepreşedinte şi preşedinte al PD Bucureşti.

În 2004 revine în Parlament, ca senator, continuându-şi activitatea neîntrerupt în Senat până în prezent, fiind la al cincilea mandat.

Tot în 2004, apropierea de Traian Băsescu, devenit între timp şef al PD, se materializează prin poziţia de şef al campaniei prezidenţiale a primarului de atunci al Capitalei.

După ce a devenit preşedinte, Traian Băsescu l-a numit pe Vasile Blaga consilier prezidenţial pe probleme de apărare, securitate şi siguranţă naţională, însă nu ocupă acest post decât 8 zile, pentru ca în decembrie 2004 să fie numit în fruntea Ministerului de Interne, funcţie pe care o ocupă până în 2007, odată cu momentul în care PNL a dat afară PD de la guvernare. Între timp, îşi reia şi funcţia de secretar general al PD.

În decembrie 2007, PD fuzionează cu aripa disidentă din PNL şi formează PDL, partid care ajunge la guvernare în 2008, în scurtul guvern PSD-PDL, în care Blaga este ministru al Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.

Din 2009, odată cu Guvernul Boc 2, Blaga ajunge vicepremier şi ministru de Interne pentru a doua oară, funcţie pe care o ocupă până în 2011.

Punctul de cotitură

2011 este şi anul în care încep disputele pentru putere în PDL şi depărtarea de Traian Băsescu. În mai este organizată o Convenţie Naţională a PDL, la care candidează Emil Boc (susţinut de preşedintele Traian Băsescu) şi Vasile Blaga. La finalul zilei, Boc rămânea lider al PDL, cu 868 de voturi, faţă de cele doar 499 obţinute de Blaga.

Înaintea Convenţiei, Traian Băsescu îl ataca dur pe Vasile Blaga. „PDL nu poate fi condus prin căprărie, n-are nevoie de un caporal, ci de un preşedinte”, spunea şeful statului atunci.

După Convenţie, Blaga pierde poziţia sa tradiţională de secretar general, însă devine preşedinte al Senatului, o funcţie pe care o ocupă până în 2012.

Atunci, Vasile Blaga încearcă din nou – de data aceasta cu succes – să câştige şefia PDL. În februarie 2012, Emil Boc demisionează din fruntea Guvernului, ca urmare a protestelor de stradă pornite în urma Legii sănătăţii susţinută de preşedintele Traian Băsescu.

Este numit în funcţie un guvern condus de Mihai Răzvan Ungureanu, pe care PDL îl sprijină, însă acesta este demis prin moţiune de cenzură în aprilie 2012, când USL ajunge la putere prin Guvernul Ponta.

Blaga este atunci înlăturat de la şefia Senatului, dar odată cu alegerile interne din PDL din iunie, provocate de demisia lui Emil Boc pe fondul rezultatelor slabe obţinute în alegerile locale, devine preşedinte al formaţiunii, intrând în cursă fără contracandidat.

Confruntare deschisă cu Traian Băsescu

Este stabilită o nouă rundă de alegeri în 2013, având în vedere că Blaga devenise lider în urma unei Convenţii Extraordinare.

La Convenţia din 2013, în cursă intră şi Elena Udrea, susţinută de preşedintele de atunci Traian Băsescu. Vasile Blaga câştigă însă în faţa lui Udrea, dar rezultatul este unul strâns: 2404 voturi pentru el, faţă de cele 2013 ale Elenei Udrea. Urmează acuzaţii de fraudare a alegerilor şi solicitări de renumărare, care sunt însă respinse.

„Poate vă aşteptaţi la un discurs în favoarea unui sau altuia dintre candidaţi, nu pentru asta am venit aici, opţiunile mele sunt cunoscute, am venit să vedem dacă în continuare avem puncte comune care să ne facă parteneri pentru viitor sau nu”, spunea Traian Băsescu atunci, în mijlocul Convenţiei.

Deranjat de rezultatul alegerilor, Traian Băsescu anunţă în acea seară, într-un mesaj video, ruperea formală.

„Adio PD, adio PDL! Noi azi ne-am despărţit definitiv. Luaţi-vă drumul vostru, iar eu îl am pe al meu”, a transmis Băsescu, fostul preşedinte începând la scurt timp înfiinţarea PMP, alături de lideri demisionari precum Elena Udrea şi alţi parlamentari ai formaţiunii. Vasile Blaga i-a transmis lui Băsescu atunci că „nu ştie să piardă”, urmând un şir lung de atacuri reciproce.

Navigând prin ape tulburi

Ca lider PDL, Vasile Blaga a condus partidul printr-o perioadă de opoziţie la adresa guvernării USL, însă, odată cu ruperea Uniunii şi asumarea guvernării de către PSD, a început o perioadă de apropiere cu PNL, condus încă la acea vreme de Crin Antonescu.

Fuziunea s-a oficializat în vara anului 2014, înainte de alegerile prezidenţiale. Deja preşedinte al PNL devenise Klaus Iohannis, după retragerea lui Antonescu, provocată de eşecul de la alegerile europarlamentare din primăvara acelui an.

Odată ce Iohannis devine lider al PNL şi prezidenţiabil al partidului, Vasile Blaga îşi reintră în rolul de şef de campanie, funcţie în care a fost învestit în 2014. După câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Iohannis, Blaga a rămas în conducerea PNL în poziţia de co-preşedinte din partea vechiului PDL, alături de co-preşedintele Alina Gorghiu, care reprezintă PNL.

În 2017, PNL urmează să organizeze un Congres pentru finalizarea fuziunii şi alegerea unui preşedinte unic. Nici Alina Gorghiu şi nici Vasile Blaga nu îşi anunţaseră încă intrarea în această competiţie.

Final de carieră

Vasile Blaga a fost plasat, miercuri, sub control judiciar, după ce a fost audiat timp de peste două ore la DNA Ploieşti.

DNA a anunţat că a început urmărirea penală a liderului PNL, Vasile Blaga, pentru trafic de influenţă, în acest dosar fiind urmăriţi penal şi fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan şi omul de afaceri Horaţiu Brună Berdilă. Potrivit procurorilor, în perioada 2011-2012 Blaga ar fi primit în trei rânduri, prin interpus, suma totală de 200.000 de euro, precum şi 500.000 de euro de la fostul edil.