Demisia în masă a medicilor: problema și căutarea soluțiilor

Guvernanții caută în acest moment o soluție pentru stoparea demisiilor din rândul cadrelor medicale care abandonează lupta împotriva coronavirusului.
Aproximativ 200 de cadre medicale au demisionat, s-au pensionat sau au intrat în concediu medical, în ultimele trei zile, iar un total de 357 de cadre  medicale erau raportate miercuri seara ca infectate cu coronavirus, unele dintre ele fiind în carantină la locul de muncă.

Premierul Ludovic Orban a declarat că este împotriva unei interziceri a dreptului de practică și optează pentru instituirea unei perioade de preaviz mai lungi, de trei luni, de exemplu.

Joi seara, președintele Klaus Iohannis a cerut Guvernului să găsească fonduri europene suplimentare petru a plăti un bonus lunar de 500 de euro fiecărui cadru medical implicat în tratarea pacienților cu coronavirus.

Pentru soluția extremă, a ridicării dreptului de a practica medicina, nu este neapărat nevoie de o reglementare nouă, fiind suficientă legislația actuală. Potrivit legislației ce referitoare la exercitarea profesiei de medic, Colegiul Medicilor poate lua o decizie de retragere a acestui drept.

Situația extremă – medici care părăsesc brusc postul 

Pentru cazurile de genul acelor cadre care și-au depus demisia și au plecat imediat, în timpul turei, spitalele pot organiza anchete disciplinare, pe Codul Muncii, ce se pot finaliza cel mult cu desfacerea contractului de muncă. O pedeapsă inutilă pentru o persoană care și-a dorit demisia cu intrarea imediată în vigoare.

Regulamentul pentru organizarea și efectuarea gărzilor în unități publice din sectorul sanitar precizează că medicii nu au voie să părăsească garda. „Nu se pleacă, nu se părăsește garda fără voie sau un înlocuitor”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Gheorghe Borcean (foto), președintele Colegiului Medicilor din România, instituția ce poate ridica dreptul de liberă practică al unui medic.

„Asta nu se face. Este o problemă pe care o rezolvă un spital pentru acela care a plecat la ora 11.00 și a spus: Eu îmi las halatul și stetoscopul și mă duc acasă”, a mai adăugat președintele Borcean, referindu-se la cazuri concrete apărute deja în presă.

Exemplu: La Râmnicu Sărat, a adandonat medicul tânăr, a rămas cel pensionar

O tânără doctoriță de la Spitalul Municipal Râmnicu Sărat, Secția boli infecțioase, nu a mai apărut la muncă din momentul în care, în urmă cu peste o săptămână, s-a anunțat că unitatea devine spital tampon pentru bolnavii de coronavirus. Nu și-a depus încă demisia.

”După această demisie, am rămas la cele 40 de paturi din această secție cu doamna doctor Georgeta Negoiaș, care este medic pensionar în prelungire”, a declarat directorul medical al spitalului, Felicia Vasile.

„Nu există o hârtie oficială prin care își depune demisia. Este o decizie personală și nu a mai sunat nimeni să întrebe de ce”, a spus directorul Spitalului din Râmnicu Sărat, Adrian Danielescu.

Colegiul Medicilor poate ridica dreptul de liberă practică – însă, mult după încheierea pandemiei

Spitalele unde se întâmplă astfel de situații pot sesiza Colegiul Medicilor, organizația de la nivel județean, care va desemna o Comisie disciplinară pentru anchetarea cazului și pronunțarea unei eventuale sancțiuni.

Aceste comisii, formate din trei medici primar din județ, nu se vor putea întruni prea curând, tocmai din cauza contextului pandemic, iar procedura se va întinde mult după încheierea crizei de coronavirus, este opinia lui Gheorghe Borcean.

Soluția din Codul Muncii

Marea majoritate a medicilor români din spitale, adică 15.000 – 16.000, sunt angajați cu contract de muncă și se supun astfel prevederilor din Codul Muncii.

Articolul 81 din CM precizează, ca pentru toți angajații cu cntract individual de muncă, faptul că salariatul are dreptul de a nu motiva motivul demisiei, iar „termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere”.

Detaliul-cheie: demisia este posibilă fără preaviz, dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate

Ultimul alineat (*) de la Art. 81 menționează însă:

Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.

De asemenea, există mai multe legi și HG-uri care impun tuturor angajatorilor asigurarea unor condiții minime de securitate la locul de muncă, iar în cazul unităților medicale, condițiile specifice implică echipamentele de protecție.

Spitalele și guvernanții nu și-au îndeplinit aceste obligații, a explicat pentru cursdeguvernare.ro dr. Viorel Rotilă (foto), profesor universitar și manager al Federației Solidaritatea Sanitară.

Nu au nici planuri de măsuri privind protecția salariaților, așa cum sunt obligate toate persoanele juridice să elaboreze pentru salariații care lucrează pe intervalul stării de urgență

Dacă angajatorul dă în judecată un cadru medical, acesta va demonstra în instanță că a fost pus să lucreze fără mijloace de protecție.

Niciun fel de pregătire și organizare a spitalelor pentru pandemie, propunerile organizațiilor profesionale – ignorate de guvernanți

Viorel Rotilă spune că Solidaritatea Sanitară cunoștea de vreo două săptămâni, de la colegi occidentali, că va apărea tendința demisiilor și vor fi, în timp, chiar și sinucideri.

„Sunt oameni care nu rezistă și nu ai ce le face, trebuie să-i lași să plece”, spune profesorul.

Mediatizarea din ultimele zile a dus la triplarea ponderii cadrelor care doresc să plece din sistem, întrucât acuzațiile publice au complicat tabloul și demoralizează mai mulți medici și asistență.

„Situația a fost deja scăpată de sub control de către guvernanți. Nu vor să asculte”, spune profesorul Rotilă, care crede că încrederea va fi restabilită, în cele din urmă.

Autoritățile nu au pregătit în niciun fel spitalele pentru această epidemie, iar lipsa dotărilor minimale – măști chirurgicale și mănuși – și  a unei strategii funcționale pun în pericol viața cadrelor medicale și duc la o situație paradoxală, ce transformă sistemul în una dintre cauzele de intrare în colaps a rețelei sanitare.

S-a ajuns ca paturile de la Terapie Intensivă să fie blocate pentru că sunt ocupate cu personalul de la Terapie Intensivă înainte ca acesta să trateze pacienți cu coronavirus.

Mai multe organizații profesionale au înaintat propuneri pentru pregătirea momentului când valul de bolnavi cu Covid-19 crește, dar guvernanții nu au răspuns și acum apelează la improvizații.

Federația Solidaritatea Sanitară spune că guvernanții au ignorat următoarele propuneri

• ierarhizarea personalului din spitale în funcție de categoriile de risc și programarea intrării lor în linia întâi, în funcție de risc. Pensionarii din sistem au un risc estimat la 80% de a contracta virusul în perioada de vârf a pandemiei (acum, este la 30%), ei ar fi trebuit lăsați programați în ultima linie, pentru momentul în care nu va mai exista altă soluție și se va apela la ultimele resurse umane disponibile
• instituirea unei rețele de creșe și grădinițe în care să fie izolați copiii familiilor în care ambii părinți sunt cadre medicale sau sunt în prima linie (un medic și un polițist, angajat în sistemul energetic etc.), precum și pentru familiile monoparentale din sistem – sunt multe mame singure în rețeaua sanitară, iar femeile reprezintă aproape 90% din personalul din spitale (medici, asistente, infirmiere etc.). Adminsitrațiile locale caută acum, sub presiunea timpului, astfel de imobile pentru a se ocupa de copii respectivi.
• rezolvarea rapidă a dublei subordonări a spitalelor – și Spitalul Județean de Urgență de la Suceava (devenit principalul focar de coronavirus în România), și cel de la Arad (cu cele mai multe demisii), sunt subordonate Consiliilor Județene. Două sunt aspectele ce au generat distorsiuni pe canalul de comunicare cu autoritățile centrale, a explicat Viorel Rotilă: obediența unor șefi de spitale (care au raportat lucruri false, că stăteau mult mai bine decât arăta realitatea) și subordonarea față de autoritățile locale – a dus la ascultarea oamenilor politici din județ (președinții consiliilor județene), cum s-a întâmplat la Suceava, unde testele au fost făcute nelegal unor persoane din protipendada orașului, în timp ce probele luate medicilor s-au deteriorat așteptând să fie trimise către laboratoare.