Analiză

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat… Mai mult

12.05.2019

Chestiunea

”România merită o atenție mai mare, ceea ce vom face în următoarele săptămâni” – Declarațiile ”greilor” la final de summit

Președintele Klaus Iohannis, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au susținut o conferință de presă comună la finalul summit-ului UE… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

Summit UE – Declarația de la Sibiu

La finalul sesiunii plenare a Summit-ului UE a fost dată publicității Declarația de la Sibiu. Aceasta conține cele 10 angajamente despre care cursdeguvernare.ro a scris… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

A început summit-ul UE de la Sibiu – cele mai semnificative momente și declarații

La sediul Primăriei Sibiu a început reuniunea informală a liderilor UE la care se vor trasa liniile generale ale agendei europene pe următorii 5 ani.… Mai mult

09.05.2019

Cronicile
Cronicile

Deficitul la 5 luni – de trei ori mai mare decât anul trecut: Cum, cât, de ce?

de Marin Pana , 28.6.2018

Bugetul general consolidat a încheiat primele cinci luni din 2018 cu un deficit de -0,88% din PIB estimat pentru anul în curs, valoare de peste trei ori mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent (-0,27% din PIB la finele lunii mai 2017).

În termeni nominali, este vorba despre ceva mai mult de opt miliarde de lei la un PIB de circa 930 miliarde lei.

De fapt, dacă ne uităm la evoluţia comparativă a deficitului pe primele cinci luni din 2017 şi 2018, se poate observa o singură sincopă majoră, în luna februarie 2018. În rest , nu există diferenţe semnificative în execuţie, ba chiar luna mai 2018 a arătat mai bine decât luna mai 2017 (-0,27% din PIB faţă de -0,44% din PIB).

Problema este că ecartul, apărut clar localizat în a doua lună a anului, nu a fost recuperat iar şansele scad îngrijorător, mai ales că de la 1 iulie vom trece la majorarea cu 10% a valorii punctului de pensie. De ce nu trebuia să avem ecart ? Păi, pentru a ne încadra din nou, fie şi la limită, în cota de 3% din PIB şi a nu intra în procedura de deficit excesiv, în legătură cu care ne-a avertizat UE.

Comparativ cu primele cinci luni de anul trecut, s-au majorat semnificativ, peste nivelul de creştere al PIB, atât veniturile publice (+7,4% în termeni reali, ajustat cu inflaţia medie de 4,92%), cât şi cheltuielile publice (+12,8% în termeni reali).

Aşadar, rezultatul mai slab nu este consecinţa încasărilor mai slabe ci a unui nivel exagerat de cheltuieli, chiar şi în raport cu performanţa economică robustă.

Dacă se selectează cele mai importante componente ale veniturilor bugetare, se poate vedea sintetic o scădere a impozitării consumului şi/sau a capacităţii de a-l taxa ( TVA colectat a consemnat o creştere cu totul minoră, doar 0,4%, mult sub creşterea mărfurilor şi serviciilor livrate pe piaţa internă) şi a creştere impresionantă a taxării muncii (+35,5%, după mutarea contribuţiilor la angajat).

Practic, contribuţiile de asigurări au preluat partea leului din încasările bugetare de la impozitele indirecte (TVA plus accize, acestea din urmă în creştere nominală de 13,7%). Raportul s-a schimbat de la 34,4% impozite şi taxe pe bunuri şi servicii în total încasări pe primele 5 luni din 2017 şi doar 28,9% contribuţii, la 34,7% din total contribuţii şi doar 32,3% impozite indirecte.

În mod normal, consumul intern crescut, care a constituit motorul puternic principal de creştere a economiei ar fi trebuit să aducă semnificativ mai mulţi bani la buget şi de-abia apoi, după ce s-ar fi constatat pe plan fiscal această evoluţie probabilă, dar care nu s-a produs conform aşteptărilor, să se treacă la distribuirea beneficiilor sociale antamate.

Încasările bugetelor locale au scăzut cu trei procente

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, am făcut o selecţie a principalelor componente ale acestuia. Tradiţional, excedentele bugetelor locale şi bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri publice acopereau cea mai mare parte a deficitului de la bugetul de stat.

Ori, acest lucru nu s-a mai întâmplat în primele cinci luni din anul curent. Explicaţia este că încasările la bugetele locale au fost mai mici cu circa trei procente în termeni nominali ( şi opt procente în termeni reali), în timp ce cheltuielile au fost menţinute cvasiconstante (+0,3%, desigur, tot în termeni nominali, pentru că în mod real au cumpărat mai puţine produse şi servicii, deci nu puteau fi reduse).

De la un excedent de aproape un miliard şi jumătate de lei consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut, instituţiile publice autofinanţate au mai consemnat doar un plus marginal, ceva mai mare de 0,6 miliarde de lei, după o creştere de 23% a cheltuielilor, generată cel mai probabil de creşterile salariale din administraţia aferentă.

Salarii şi protecţie socială, acordate peste posibilităţi

O selecţie a cheltuielilor efectuate în primele cinci luni ale anului arată o majorare exagerată a fondului de salarii, de peste cinci ori mai mare în raport cu avansul PIB din primul trimestru al anului curent. Şi dublu faţă de majorarea sumelor alocate pentru asistenţa social ( oricum cu două cifre şi peste posibilităţile generate de economie).

De salutat, însă, creşterile de la capitolele de cheltuielile cu bunuri şi servicii, precum şi, mai ales, cheltuielile de capital, care s-au dublat  faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

De asemeni şi avansul de circa 22% a sumelor preluate majoritar de la UE, în contul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

www.oprestefrauda.ro – site web unde pot fi semnalate tentativele de fraudare a alegerilor sau referendumului

Vladimir Ionescu

Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat marți lansarea unui site web – www.oprestefrauda.ro – unde pot fi semnalate orice tentative de fraudă sau boicot a… Mai mult

Stiri

Vicepremierul Viorel Ștefan, numit la Curtea Europeană de Conturi pentru un mandat de 6 ani

Razvan Diaconu

Vicepremierul Viorel Ștefan a fost numit membru al Curții de Conturi Europene pentru un mandat care va începe la 1 iulie 2019 și se va… Mai mult

Stiri

Războiul cu WC-ul din fundul curții: OUG pentru acordarea a 20.000 lei, nerambursabili, locuitorilor din Moldova care nu au acces la apă și canalizare

Vladimir Ionescu

Locuitorii din Moldova ar urma să beneficieze de sprijin financiar nerambursabil în valoare de 20.000 pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire din gospodării, precum și de… Mai mult

Europa

Ungaria nu poate restricționa vânzarea de terenuri către cetățeni din alte state membre – decizie CJUE

Iulian Soare

Restricţiile impuse de Ungaria cu privire la achiziţionarea de terenuri arabile de către cetățeni din alte state membre încalcă drepturile prevăzute de legislaţia europeană, a… Mai mult

Stiri

CCR a respins inițiativa cetățenească de alegere a primarilor în două tururi

Vladimir Ionescu

Judecătorii CCR au respins marți inițiativa cetăţenească pe tema alegerilor primarilor în două tururi. Potrivit comunicatului oficial, motivul respingerii este legat de numărul de semnături… Mai mult

Europa

UE operaționalizează prima flotă de aeronave pentru combaterea incendiilor de pădure

Iulian Soare

Comisia Europeană a lansat marți prima flotă de aeronave pentru combaterea incendiilor de pădure din sezonul care urmează – șapte avioane și șase elicoptere vor… Mai mult

Europa

Consiliul UE / A fost interzisă utilizarea obiectelor de plastic de unică folosință

Vladimir Ionescu

Consiliul UE a adoptat marți măsurile pentru reducerea deșeurilor marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel… Mai mult