Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

Deficitul la 5 luni – de trei ori mai mare decât anul trecut: Cum, cât, de ce?

de Marin Pana , 28.6.2018

Bugetul general consolidat a încheiat primele cinci luni din 2018 cu un deficit de -0,88% din PIB estimat pentru anul în curs, valoare de peste trei ori mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent (-0,27% din PIB la finele lunii mai 2017).

În termeni nominali, este vorba despre ceva mai mult de opt miliarde de lei la un PIB de circa 930 miliarde lei.

De fapt, dacă ne uităm la evoluţia comparativă a deficitului pe primele cinci luni din 2017 şi 2018, se poate observa o singură sincopă majoră, în luna februarie 2018. În rest , nu există diferenţe semnificative în execuţie, ba chiar luna mai 2018 a arătat mai bine decât luna mai 2017 (-0,27% din PIB faţă de -0,44% din PIB).

Problema este că ecartul, apărut clar localizat în a doua lună a anului, nu a fost recuperat iar şansele scad îngrijorător, mai ales că de la 1 iulie vom trece la majorarea cu 10% a valorii punctului de pensie. De ce nu trebuia să avem ecart ? Păi, pentru a ne încadra din nou, fie şi la limită, în cota de 3% din PIB şi a nu intra în procedura de deficit excesiv, în legătură cu care ne-a avertizat UE.

Comparativ cu primele cinci luni de anul trecut, s-au majorat semnificativ, peste nivelul de creştere al PIB, atât veniturile publice (+7,4% în termeni reali, ajustat cu inflaţia medie de 4,92%), cât şi cheltuielile publice (+12,8% în termeni reali).

Aşadar, rezultatul mai slab nu este consecinţa încasărilor mai slabe ci a unui nivel exagerat de cheltuieli, chiar şi în raport cu performanţa economică robustă.

Dacă se selectează cele mai importante componente ale veniturilor bugetare, se poate vedea sintetic o scădere a impozitării consumului şi/sau a capacităţii de a-l taxa ( TVA colectat a consemnat o creştere cu totul minoră, doar 0,4%, mult sub creşterea mărfurilor şi serviciilor livrate pe piaţa internă) şi a creştere impresionantă a taxării muncii (+35,5%, după mutarea contribuţiilor la angajat).

Practic, contribuţiile de asigurări au preluat partea leului din încasările bugetare de la impozitele indirecte (TVA plus accize, acestea din urmă în creştere nominală de 13,7%). Raportul s-a schimbat de la 34,4% impozite şi taxe pe bunuri şi servicii în total încasări pe primele 5 luni din 2017 şi doar 28,9% contribuţii, la 34,7% din total contribuţii şi doar 32,3% impozite indirecte.

În mod normal, consumul intern crescut, care a constituit motorul puternic principal de creştere a economiei ar fi trebuit să aducă semnificativ mai mulţi bani la buget şi de-abia apoi, după ce s-ar fi constatat pe plan fiscal această evoluţie probabilă, dar care nu s-a produs conform aşteptărilor, să se treacă la distribuirea beneficiilor sociale antamate.

Încasările bugetelor locale au scăzut cu trei procente

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, am făcut o selecţie a principalelor componente ale acestuia. Tradiţional, excedentele bugetelor locale şi bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri publice acopereau cea mai mare parte a deficitului de la bugetul de stat.

Ori, acest lucru nu s-a mai întâmplat în primele cinci luni din anul curent. Explicaţia este că încasările la bugetele locale au fost mai mici cu circa trei procente în termeni nominali ( şi opt procente în termeni reali), în timp ce cheltuielile au fost menţinute cvasiconstante (+0,3%, desigur, tot în termeni nominali, pentru că în mod real au cumpărat mai puţine produse şi servicii, deci nu puteau fi reduse).

De la un excedent de aproape un miliard şi jumătate de lei consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut, instituţiile publice autofinanţate au mai consemnat doar un plus marginal, ceva mai mare de 0,6 miliarde de lei, după o creştere de 23% a cheltuielilor, generată cel mai probabil de creşterile salariale din administraţia aferentă.

Salarii şi protecţie socială, acordate peste posibilităţi

O selecţie a cheltuielilor efectuate în primele cinci luni ale anului arată o majorare exagerată a fondului de salarii, de peste cinci ori mai mare în raport cu avansul PIB din primul trimestru al anului curent. Şi dublu faţă de majorarea sumelor alocate pentru asistenţa social ( oricum cu două cifre şi peste posibilităţile generate de economie).

De salutat, însă, creşterile de la capitolele de cheltuielile cu bunuri şi servicii, precum şi, mai ales, cheltuielile de capital, care s-au dublat  faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

De asemeni şi avansul de circa 22% a sumelor preluate majoritar de la UE, în contul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Coșul minim pentru trai decent: 5.918 lei pe lună pentru doi adulți și un copil

Vladimir Ionescu

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent era în luna septembrie de 6.954 lei, pentru o familie formată din doi adulți și doi… Mai mult

Stiri

Transelectrica a semnat primele contracte de conexiune europeană co-finanțate de UE

Adrian N Ionescu

Operatorul magistralelor naționale de transport de electricitate, Transelectrica (TEL), a semnat contracte de execuție în valoare a de aproape 357 milioane de lei, pentru 3… Mai mult

Stiri

Focare de difterie la granița cu România – boala eradicată acum 40 de ani a apărut în Ucraina

Mariana Bechir

La 40 de ani după ce a fost eradicată în România, există riscul apariției unor cazuri de difterie ținând cont că autoritățile din Ucraina au… Mai mult

Stiri

Gazprom anunță disponibilitatea de a trimite gaze prin Ucraina pentru Republica Moldova

Adrian N Ionescu

Gazprom este gata să folosească rutele ucrainiene de transport al gazelor naturale, pentru aprovizionarea Republicii Moldova în următorii trei ani, potrivit unui anunț al Moldovagaz.… Mai mult

Stiri

Ministerul de Externe a retras de la CEDO observațiile fostului agent guvernamental, care îl favorizau pe Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a dispus  retragerea argumentației pe care fostul agent guvernamental Viorel Mocanu a depus-o la CEDO în favoarea lui Liviu Dragnea.… Mai mult

Stiri

Un medicament nou ajunge în România, pe lista compensatelor, la 4 ani de la lansare. Apel al industriei farma

Vladimir Ionescu

În urma publicării raportului IQVIA „Evaluarea inovațiilor terapeutice centrate pe pacient”, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) se alătură eforturilor Federației Europene a… Mai mult

Europa

Prima fabrică Tesla din Europa se construiește în Germania

Iulian Soare

Prima fabrică Tesla din Europa va fi construită lângă Berlin, a anunțat pe Twitter Elon Musk, care a justificat alegerea locației pe baza ”tradiției în… Mai mult