fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

La obiect

Analiștii, despre QE à la BNR: Banca Naţională va cumpăra de titluri de stat, cât timp „mai este loc” pentru deprecierea leului

  Banca Naţională a României (BNR) va cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară, aşa cum a promis vineri seara, dar operațiunile vor avea… Mai mult

23.03.2020

La obiect

România, lider european detașat în construcții – domeniu strategic în contextul epidemiei

România s-a plasat în ianuarie 2020 pe poziția de lider european detașat la creșterea sectorului construcțiilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o creștere de… Mai mult

23.03.2020

Deficitul la 5 luni – de trei ori mai mare decât anul trecut: Cum, cât, de ce?

de Marin Pana , 28.6.2018

Bugetul general consolidat a încheiat primele cinci luni din 2018 cu un deficit de -0,88% din PIB estimat pentru anul în curs, valoare de peste trei ori mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent (-0,27% din PIB la finele lunii mai 2017).

În termeni nominali, este vorba despre ceva mai mult de opt miliarde de lei la un PIB de circa 930 miliarde lei.

De fapt, dacă ne uităm la evoluţia comparativă a deficitului pe primele cinci luni din 2017 şi 2018, se poate observa o singură sincopă majoră, în luna februarie 2018. În rest , nu există diferenţe semnificative în execuţie, ba chiar luna mai 2018 a arătat mai bine decât luna mai 2017 (-0,27% din PIB faţă de -0,44% din PIB).

Problema este că ecartul, apărut clar localizat în a doua lună a anului, nu a fost recuperat iar şansele scad îngrijorător, mai ales că de la 1 iulie vom trece la majorarea cu 10% a valorii punctului de pensie. De ce nu trebuia să avem ecart ? Păi, pentru a ne încadra din nou, fie şi la limită, în cota de 3% din PIB şi a nu intra în procedura de deficit excesiv, în legătură cu care ne-a avertizat UE.

Comparativ cu primele cinci luni de anul trecut, s-au majorat semnificativ, peste nivelul de creştere al PIB, atât veniturile publice (+7,4% în termeni reali, ajustat cu inflaţia medie de 4,92%), cât şi cheltuielile publice (+12,8% în termeni reali).

Aşadar, rezultatul mai slab nu este consecinţa încasărilor mai slabe ci a unui nivel exagerat de cheltuieli, chiar şi în raport cu performanţa economică robustă.

Dacă se selectează cele mai importante componente ale veniturilor bugetare, se poate vedea sintetic o scădere a impozitării consumului şi/sau a capacităţii de a-l taxa ( TVA colectat a consemnat o creştere cu totul minoră, doar 0,4%, mult sub creşterea mărfurilor şi serviciilor livrate pe piaţa internă) şi a creştere impresionantă a taxării muncii (+35,5%, după mutarea contribuţiilor la angajat).

Practic, contribuţiile de asigurări au preluat partea leului din încasările bugetare de la impozitele indirecte (TVA plus accize, acestea din urmă în creştere nominală de 13,7%). Raportul s-a schimbat de la 34,4% impozite şi taxe pe bunuri şi servicii în total încasări pe primele 5 luni din 2017 şi doar 28,9% contribuţii, la 34,7% din total contribuţii şi doar 32,3% impozite indirecte.

În mod normal, consumul intern crescut, care a constituit motorul puternic principal de creştere a economiei ar fi trebuit să aducă semnificativ mai mulţi bani la buget şi de-abia apoi, după ce s-ar fi constatat pe plan fiscal această evoluţie probabilă, dar care nu s-a produs conform aşteptărilor, să se treacă la distribuirea beneficiilor sociale antamate.

Încasările bugetelor locale au scăzut cu trei procente

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, am făcut o selecţie a principalelor componente ale acestuia. Tradiţional, excedentele bugetelor locale şi bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri publice acopereau cea mai mare parte a deficitului de la bugetul de stat.

Ori, acest lucru nu s-a mai întâmplat în primele cinci luni din anul curent. Explicaţia este că încasările la bugetele locale au fost mai mici cu circa trei procente în termeni nominali ( şi opt procente în termeni reali), în timp ce cheltuielile au fost menţinute cvasiconstante (+0,3%, desigur, tot în termeni nominali, pentru că în mod real au cumpărat mai puţine produse şi servicii, deci nu puteau fi reduse).

De la un excedent de aproape un miliard şi jumătate de lei consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut, instituţiile publice autofinanţate au mai consemnat doar un plus marginal, ceva mai mare de 0,6 miliarde de lei, după o creştere de 23% a cheltuielilor, generată cel mai probabil de creşterile salariale din administraţia aferentă.

Salarii şi protecţie socială, acordate peste posibilităţi

O selecţie a cheltuielilor efectuate în primele cinci luni ale anului arată o majorare exagerată a fondului de salarii, de peste cinci ori mai mare în raport cu avansul PIB din primul trimestru al anului curent. Şi dublu faţă de majorarea sumelor alocate pentru asistenţa social ( oricum cu două cifre şi peste posibilităţile generate de economie).

De salutat, însă, creşterile de la capitolele de cheltuielile cu bunuri şi servicii, precum şi, mai ales, cheltuielile de capital, care s-au dublat  faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

De asemeni şi avansul de circa 22% a sumelor preluate majoritar de la UE, în contul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Impactul Covid-19 asupra fimelor tech din Romania – studiu RBL – Deloitte

Vladimir Ionescu

Influența COVID-19 asupra activității firmelor tech de tip startup și scaleup: 36,7% dintre fondatorii intervievați au văzut deja evoluții negative și schimbări în business, iar… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a retras decorația acordată Spitalului Județean Suceava

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat miercuri că președintele Klaus Iohannis a semnat un decret de retragere a decorației conferite în 2019 Spitalului Județean de Urgență „Sfântul… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: România ar putea intra în recesiune/ Măsurile luate până acum echivalează cu 3% din PIB

Vladimir Ionescu

Economia s-ar putea contracta în acest an, a admis, miercuri, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, într-un interviu acordat Hotnews.ro. Măsurile adoptate până acum de Guvern… Mai mult

Europa

Comisia Europeană propune generalizarea modelului german al programului redus de lucru

Razvan Diaconu

Comisia Europeană propune generalizarea modelului german al privind programului redus de muncă, pentru a-i ajuta pe oameni să-și păstreze slujbele pe perioada pandemiei, anunță Reuters,… Mai mult

Europa

Eforturile Chinei de a poza în salvatorul lumii, subminate de rata de eroare a testelor Covid-19 exportate în Europa

Iulian Soare

Problema credibilității testelor pentru coronavirus vândute de companiile chineze în Europa afectează eforturile Beijingului de a poza ca lider mondial în lupta cu Covid-19 și… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Șomaj tehnic: De azi, angajatorii pot cere banii de indemnizații pentru martie. Procedura e operațională

AVOCATNET

Indemnizațiile de șomaj tehnic pentru jumătate din luna martie 2020 vor fi plătite de angajatorii afectați de epidemia de coronavirus cu banii ce pot fi… Mai mult

pagina-conferinte

VIDEO CONFERINȚA Live: Soluții pentru mutarea activității companiilor în online, martie 2020

Redacţia

București, 26 martie 2020 2019 Organizator: CursDeGuvernare.ro.  Speakeri: Elisabeta Moraru (AmCham; Google), Răzvan Enache (Google), Florin Filote (eMAG), Ștefan Apăteanu (Edu Apps), Bogdan Botezatu (Bitdefender).… Mai mult