sâmbătă

3 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 iunie, 2021

buget general consolidat deficit

Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele cinci luni ale anului în curs un deficit de circa 26 miliarde lei, cu aproximativ o treime mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-a situat la aproape 39 miliarde lei. Datele furnizate de Ministerul Finanțelor arată că ponderea în PIB a deficitului la finele lunii mai s-a redus de la 3,68% la 2,29%. De reținut, un sfert din acest minus bugetar a provenit din măsurile luate pentru combaterea pandemiei, plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 fiind cifrate la 6,56 miliarde lei (0,57% din PIB).

Susținut de efectul de bază al scăderii intrărilor la începutul pandemiei, avansul veniturilor publice la cinci luni a urcat la 23,2%, mult peste majorarea cheltuielilor (+9,5%). Sumele din impozitul pe profit au fost mai mari cu 16,1% iar la impozitul pe salarii și venit creșterea a fost de 25,9%. La impozitele indirecte, TVA-ul a adus un plus de 46,6% iar accizele de 18,9%.


Cea mai mare creștere s-a consemnat la impozitele și taxele pe proprietate (+84,8%, dar trebuie amintit că anul trecut au existat condiții mult mai stricte de distanțare socială, ceea ce a întârziat plățile aferente bunurilor deținute). De remarcat și intrările majorate cu 34,3% pe segmentul banilor primiți de la UE în contul plăților și prefinanțărilor din cadrul financiar 2014 -2020.

Contribuțiile de asigurări, cea mai importantă componentă a veniturilor la bugetul general consolidat (51,9 miliarde lei sau 35% din încasările statului), au consemnat o creștere de 16,3%, după scăderea de -2,1% din aceeași perioadă a anului trecut. Practic, reluarea activității economice s-a suprapus peste raportarea la o bază de raportare mai redusă.

Cheltuielile bugetului general consolidat s-au majorat cu peste 25% în doi ani

Deși ritmul de creștere al cheltuielilor publice pe primele cinci luni din 2021 a fost limitat sub pragul de 10%, trebuie subliniat că majorarea pe parcursul ultimilor doi ani a fost de peste 25%, în pofida rezultatului economic care a avut o evoluție în V. Componenta critică a fost asistența socială (+35%) și nu salariile bugetarilor (+11%), aceste două domenii consumând trei sferturi din veniturile statului.

De remarcat, în context, diminuarea ponderii cheltuielilor de personal de la 4,2% din PIB la 4,1% din noul PIB. În același timp, asistența socială a urcat de la 5,4% din rezultatul economic pe 2020 până la 5,5% din cel estimat pentru anul în curs. Explicația, salariile publice (+5,3%) au evoluat sub PIB (+8,3%) pentru a reveni mai aproape de „normal” dar protecția socială (+10,7%) a continuat să urce peste posibilități.


Foarte important pentru relansarea economiei, ritmurile de creștere ale proiectelor cu finanțare nerambursabilă (+29%), ale cheltuielilor de capital (+14,5%) s-au situat peste media alocărilor făcute, ceea ce a contribuit la semnalul pozitiv dat piețelor internaționale și la reducerea ratei dobânzilor pe termen mediu și lung.

Astfel, în pofida creșterii datoriei publice de la 38% din PIB în T1 2020 la 48% din PIB în T1 2021, plățile efectuate pe primele cinci luni în contul dobânzilor la creditele luate au fost mai mari cu doar 0,5%. Totodată, fapt pozitiv din perspectiva dezvoltării durabile, cheltuielile de investiții au fost cu aproape 4 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Ar mai fi de remarcat, însă, diminuarea semnficativă (peste 20%) a sumelor distribuite drept subvenții, ceea ce va afecta rezultatele în agricultură.

Una peste alta, rezultatul execuției bugetare la finele lunii mai este dătător de speranțe pentru încadrarea în ținta de -7,2% din PIB stabilită pentru finalul anului. Poate chiar pentru un rezultat mai bun, dacă se va confirma un ritm de creștere economică superior celui prognozat inițial. Important este să se păstreze controlul cheltuielilor, cerință de care depinde și accesarea deplină a fondurilor europene pentru reziliență și redresare.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: