Cifrele cresc, în umbra conflictelor de pe scena politică, acolo unde atenția publică e ținută departe de probleme cu adevărat reale cu care se confruntă economia.
Deficitul bugetar a continuat să avanseze în ritm crescut pe luna mai 2012 (pe 5 luni), ajungând deja la 1,19% din PIB, conform datelor comunicate oficial de Ministerul Finanțelor.
Avansul de 0,36% din PIB din ultima lună pentru care s-au centralizat datele este mult peste media de 0,21% pe lună din prima treime a acestui an, încă înainte de a se vedea efectele majorărilor de salarii și pensii.
Nivelul de 1,19% este prea ridicat și prin prisma necesității de a respecta angajamentele luate prin acordul cu FMI ( deficit asumat la finele anului 2012 de 2,2% cash, crescut deja de la 1,9%cât era propus inițial, din considerente de creștere a cheltuielilor cu salariile și pensiile).
Reducerea de până acum, 1,19% în 2012 față de 1,28% în 2011, după primele cinci luni ale anului, apare ca insuficientă față de diminuarea la 2,2% față de 4,3% pe final de an.
Deși veniturile au crescut ceva mai repede decât cheltuielile ( ”scor” 9,6% la 8,5%), diferența de ritm nu a fost suficient de pronunțată.
Mai mult, rezultatul de 1,19% a fost obținut prin compensarea nivelului îngrijorător de 1,78% înregistrat de bugetul de stat prin mai multe plusuri ( a se citi reținerea de la cheltuieli) a mai multe bugete importante pentru nivelul real de trai și prin efectul contabil al diminuării cheltuielilor pe partea de operațiuni financiare.
Cum pot fi citite aceste cifre
Soldurile pozitive de la sănătate, asigurări sociale ( pensii) și șomaj nici nu pot fi catalogate ca un lucru bun, dată fiind discrepanța dintre necesități și sumele alocate.
Nici ”tradiționala” păstrare la un nivel redus a cheltuielilor pe plan local, ce va fi urmată de inevitabila expandare pe final de an, nu poate fi calificată drept progres în execuția bugetară.
Vestea bună pe partea de cheltuieli este că banii s-au dus într-o proporție mult mai mare pe proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile ( +55,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, sau cu circa 2 miliarde lei în plus).
Vestea proastă este că au crescut cu aproape 30% cheltuielile cu dobânzile ( cu circa 1,1 miliarde lei mai mult).
Cert este că singura diminuare de cheltuieli s-a înregistrat exact acolo unde era mai multă nevoie de bani, și anume pe partea de asistență socială, unde scăderea de sume a fost chiar în ternmeni nominali ( de la 28,4 miliarde lei la 28 miliarde lei, adică -1,2%), Ceea ce, corelat cu sporul de plăți la dobânzi, ne spune că fosta protecție socială tinde să împiedice actuala protecție socială.
Iar actuala abordare de protecție socială, prin venituri majorate cu bază legică dar fără bază logică, extinsă pe motiv de alegeri, riscă să compromită – prin canalul care se conturează tot mai clar al deficitului bugetar depășit – și acordul cu FMI și stabilitatea macroeconomică și perspectivele de reluare a creșterii economice robuste și stabile.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns