La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

La obiect

Avertisment UE – Datoria externă a României ar putea trece de 60% din PIB în decurs de zece ani

Potrivit Raportului de sustenabilitate fiscală pe 2018 al Uniunii Europene (publicat în ianuarie 2019), datoria externă a României ar putea trece pragul de 60% din… Mai mult

10.03.2019

La obiect

Raport al Băncii Naţionale a Austriei: Românii – datorii mici, dar risc de neplată mare

România are cea mai mică pondere în PIB a îndatorării gospodăriilor, sub 15%, potrivit unui raport inclus în publicaţia electronică Focus on European Integration Q1/19… Mai mult

10.03.2019

Cronicile

Deficit bugetar de 0,65% din PIB la finele lunii aprilie. Observaţii

de Marin Pana , 26.5.2018

Bugetul general consolidat a încheiat primele patru luni din anul 2017 cu un deficit de circa şase miliarde de lei sau 0,65% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

În aceeaşi perioadă a anului precedent (an terminat cu un sold negativ al finanţelor publice de +2,9% din PIB, potrivit Eurostat), s-a consemnat un mic excedent, de +0,16% din PIB.

Cu toate acestea, trebuie subliniat că diferenţele consemnate între finele lunii aprilie şi finele lunii martie au fost mai rezonabile (-0,19% în 2018 faţă de -0,02% în 2017), ceea ce indică o anumită tendinţă de frânare a expandării deficitului public. După prima treime a anului, bugetul de stat a ajuns la un minus de 1,31% din PIB estimat, dublu faţă de valoarea consemnată per total la bugetul general consolidat.

Diferenţa de ritm de creştere între veniturile şi cheltuielile publice s-a mai atenuat faţă de situaţia din primul trimestru al anului dar a rămas considerabilă (+11,8% la venituri faţă de +21,5% la cheltuieli). De remarcat că, în raport cu primele date referitoare la creşterea economică (4% valoarea brută semnal), avansul veniturilor a fost aproximativ triplu dar cel al cheltuielilor a fost de peste cinci ori mai mare.

Dacă punem la socoteală şi raportarea la PIB-ul fiecărui an, care arată un avans de la 9,3% din PIB pe veniturile la 4 luni în 2017 până la 9,6% în 2018, în timp ce cheltuielile din aceeaşi perioadă au urcat de la 9,2% din PIB până la 10,3% din PIB, rezultă că problema deficitului din acest an este localizată pe partea de angajare de cheltuieli şi nu pe rezultate eventual mai slabe pe partea de venituri.

Surprinzător pentru o economie aflată pe creştere, încasările statului din impozitul pe profit au stagnat (-0,2% în termeni nominali). Pe fondul modificării cotei de impozitare de la 16% la 10%, sumele încasate de stat din impozitul pe salarii şi venit au scăzut cu 18,2%. De aici a rezultat un minus de circa 1,8 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, adică 30% din deficitul consemnat per total.

Semnificativ mai mulţi bani au venit la contribuţiile de asigurări sociale, unde s-au strâns în plus peste 7,5 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (sau +33,6%). Acestea au depăşit în volum TVA-ul şi accizele şi au crescut, în premieră absolută, până la mai mult de o treime din veniturile totale ale statului.

Pe partea de impozite indirecte, rezultatele au fost contradictorii. Încasările din TVA au fost cu doar 1,1% mai mari în termeni nominali (deşi cifra de creştere pe primul trimestru în comerţul cu amănuntul a fost de 6,4% iar cea din servicii prestate populaţiei de 6,6%) dar la accize s-a înregistrat o creştere de 14,7%, alimentată de majorarea taxelor la tutun.

Situaţia pe componente

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, vă prezentăm o selecţie a principalelor componente ale acestuia. De reţinut, ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice deşi a fost în uşoară creştere (de la 44% la 46%), a rămas la mai puţin de jumătate în timp ce cheltuielile bugetului de stat au reprezentat 56% din total.

Subvenţiile necesare de la bugetul de stat pentru a putea asigura sumele necesare bugetului asigurărilor sociale (pentru plata pensiilor) au fost de circa 2,4 miliarde de lei, în timp ce sumele alocate similar pentru sănătate s-au ridicat la doar 107 milioane lei iar fondul unic de asigurări de profil a consemnat un deficit de 946,5 milioane lei.

Plăţile de dobânzi au crescut cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

Aproape jumătate din cele aproape 17 miliarde de lei cheltuite în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-au dus către plata bugetarilor şi pentru asistenţa socială, în timp ce mai puţin de o treime a fost alocată în plus pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, cheltuieli de capital, bunuri şi servicii.

De remarcat faptul că plăţile de dobânzi au trecut deja de cinci miliarde de lei şi crescut cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Practic, angajamentele statului au excedat capacitatea, altminteri relativ bună, de alimentare cu fonduri rezultate prin taxarea avansului economic robust. Ceea ce a presupus costuri suplimentare de aproape două miliarde de lei, rezultate din împrumuturile luate.

Pe scurt, cele 9,5 miliarde lei adunate în plus la bugetul general consolidat nu au fost de ajuns pentru majorarea cu 17 miliarde lei a cheltuielilor. La o creştere în termeni reali cu 6,7% a veniturilor a corespuns o majorare în termeni reali de 15,9% a cheltuielilor (inflaţia anuală medie pe primele patru luni a fost de 4,8%).

Simplificat, se poate spune ori că înrăutăţirea soldului execuţiei bugetare la patru luni faţă de anul trecut, terminat la minima distanţă de deficitul permis (-2,9% din PIB), a rezultat cam 60% din creşterea salarială din sectorul de stat şi 40% din îmbunătăţirea asistenţei sociale (atenţie, fără ca majorarea pensiilor, prevăzută pentru mijlocul acestui an să intre în vigoare) ori că investiţiile au dat 70% din această evoluţie şi plăţile de dobânzi 25%.

Evident, în lipsa unei îmbunătăţiri consistente a colectării ( dificil de întreprins pe termen scurt) şi/sau a majorării fiscalităţii, evoluţiile conturate de creştere pe toate aceste componente nu vor putea fi susţinute durabil în paralel, fără a ne îndrepta spre procedura de deficit excesiv (aferentă prognozei de -3,4% din PIB pe final de an, publicată în Raportul de Convergenţă pe 2018 al Comisiei Europene).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Europarlamentarul Laurențiu Rebega, trimis în judecată pentru fraudă cu fonduri europene

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul Laurenția Rebega (foto), fost vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, a fost trimis în judecată de DNA, pentru fraudare de fonduri europene. Politicianul mmebru al… Mai mult

Stiri

Franța: Senatul sesizează justiția în cazul unor colaboratori ai președintelui Macron suspectați de mărturie falsă

Iulian Soare

Senatul francez a decis să sesizeze justiţia în cazul mai multor colaboratori ai preşedintelui Emmanuel Macron, inclusiv directorul de cabinet, suspectaţi de mărturii false sau… Mai mult

Stiri

Florin Susanu, numit director general provizoriu la TAROM. A mai asigurat interimatul în 2017

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al operatorului naţional aerian TAROM l-a numit în funcţia de director general provizoriu și de „accountable manager” al companiei pe Florin Susanu,… Mai mult

Stiri

O companie chineză intră în parteneriat cu Astra Vagoane pentru licitația PMB de achiziție a tramvaielor

Vladimir Ionescu

O subsidiară a companiei chineze CRRC Corporation, cel mai mare furnizor de material rulant din lume, a intrat într-un parteneriat cu Astra Vagoane Călători, pentru… Mai mult

Stiri

eMAG se extinde în Europa, după ce eMAG Ungaria a fuzionat cu o companie locală de e-commerce

Vladimir Ionescu

eMAG Ungaria şi Extreme Digital, cei doi lideri ai comerţului online din Ungaria, au anunţat joi fuziunea prin care va apărea una dintre cele mai… Mai mult

Europa

România, locul 7 în UE la indicatorul ponderea gazelor de seră absorbite de păduri

Iulian Soare

România este pe locul şapte în Uniunea Europeană la indicatorul ponderea gazelor cu efect de seră absorbite de păduri – 21% din totalul de 113,4… Mai mult

Stiri

Românii țin în bănci aproape 37 mld. lei, fără acoperirea Fondului de Garantare a Depozitelor

Adrian N Ionescu

Depozitele bancare ale persoanelor fizice neacoperite de Fondul de Garantare (FGDB) se ridicau la peste 36,8 miliarde de lei la sfârşitului anului 2018. Astfel, cei… Mai mult