România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.
Acordul Comisiei în această chestiune a venit după mai multe runde de discuții și numai după ce Guvernul Cîțu a depus la Bruxelles, împreună cu PNRR, Programul de Convergență prin care se angajeazî să revină în 2024 în ținta de deficit de 3%.
”România nu este într-o situație foarte confortabilă când vine vorba de deficit. Am discutat mult cu România acest lucru, iar în final am considerat fezabil planul de revenire în ținta de 3% în 2024”, au declarat pentru CursDeGuvernare surse europene.
Chestiunea deficitului nu este una care să facă obiectul condiționalităților din PNRR, dar problema revenirii la regulile bugetare europene este un subiect care va fi tranșat anul viitor.
Argumentele României
Ajustarea deficitului bugetar pe termen mediu este explicată în principal de reducerea semnificativă a ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, în timp ce ponderea veniturilor din taxe și impozite se menține relativ constantă.
După dinamica accelerată a cheltuielilor publice din ultimii ani care a adăugat 8,9 puncte procentuale cumulat în anul 2020 față de nivelul înregistrat în anul 2017 (33,6% din PIB față de 42,4% din PIB în 2020), proiecțiile de cheltuieli pe termen mediu indică un ritm de creștere anual moderat, inferior dinamicii estimate a PIB nominal.
Această evoluție, susținută de reducerea cheltuielilor sanitare generate de pandemie, menținerea unei politici salariale prudente în sectorul bugetar și majorări limitate ale asistenței sociale, permite ajustarea cheltuielilor totale cu 5,2 puncte procentuale cumulat până în anul 2024.
Creșterea ușoară a ponderii veniturilor bugetare în PIB de aproximativ 1,1 puncte procentuale în perioada 2021-2024, este determinată în principal de absorbția accelerată a fondurilor europene în timp ce încasările din impozite și taxe se mențin relativ constante ca procent în PIB pe orizontul de proiecție.
Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere, cea mai importantă, în actualul context, fiind cea care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut.
Statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de zeci de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei, iar ulterior Bruxelles-ul a pus în aplicare un mecanism de relansare economică, bazat în parte pe credite pe care Comisia le va acorda statelor membre pentru a-și finanța o parte a proiectelor de investiții.
