Deciziile Curților Constituționale din statele membre ar putea distruge UE – avertisment al comisarului pentru Justiție

Comisarul european pentru Justitie, Didier Reynders avertizează că provocărilor juridice și deciziile curților constituționale ce neagă primatul dreptului european, venite din partea unor state, ar putea distruge Uniunea.

Punerea sub semnul întrebării a primatului dreptului legislativ european și a dreptului Curții de Justiție a UE de a avea ultimul cuvânt au creat un efect de propagare, încurajând și alte state membre să facă acest lucru, a explicat comisarul.

În momentul preluării mandatul de comisar european, explică Reynders, nu a realizat că va fi esențial să apere principiile dreptului european

“Care este riscul dacă nu luăm măsuri? Riscul este să ditrugem uniunea”, a soune Didier Reynders, într-un interviu acordat Financial Times.

Uniunea Europeană se bazează pe reguli aplicate consecvent în toate statele membre, dar dacă acest lucru încetează, blocul comunitar ar putea fi subminat. Cânt apare o contestarea într-un stat membru, riscul este de propagare, de a vedea și în alte țări tendința de a contesta prioritatea dreptului UE și autoritatea CJUE.

Comisia Europeană a lansat luna aceasta măsuri împotriva Germaniei, după ce Curtea Constituțională de la Berlin a decis că CJUE a acționat dincolo de competențele sale într-un caz legat de cumpărarea de obligațiuni a Băncii Centrale Europene.

În Franța, guvernul a făcut apel la Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanță administrativă, pentru a ataca o decizie a Curții Europene de Justiție din octombrie. Decizia stipula că operațiunea de colectare de date de către serviciile secrete încalcă legile privind confidențialitatea. Anterior, Parisul pierduse cazul în fața unei instanțe franceze, în aprilie.

În Ungaria, guvernul a mers la Curtea Constituțională după ce CJUE a invalidat legile privind imigrația.

(Citiți și: „Președintele Tribunalului UE: Decizia Curții Constituționale din Germania privind programul de relaxare cantitativă al BCE riscă să destrame Europa”)

Următoarea mare provocare a UE este o decizie luată de Curtea Constituțională a Poloniei, care ar putea stabili pe 13 iulie că anumite elemente ale tratatelor UE nu sunt compatibile cu constituția țării. Acest caz este considerat de experți juridici cea mai mare provocare a Bruxelles-ului în această sferă.

Reynders a declarat că nu a dorit să mai aștepte săptămâni întregi pentru a răspunde provocării Poloniei și a luat deja măsuri fără precedent – a cerut guvernului polonez să își retragă plângerea de la Curtea Constituțională înainte ca această instanță să se pronunțe.

Experții în drept european au criticat Comisia că nu a reacționat rapid și hotărât pentru a proteja independența sistemului judiciar din Polonia.

Din 2016, guvernul naționalist de la Varșovia a demis forțat judecători de la Curtea Supremă, a numit la Curtea Constituțională persoane loială formațiunii de guvernământ și a limitat prin lege independența judecătorilor.

Cu toate acestea, comisia a lansat doar două proceduri privind încălcarea dreptului comunitar, de când Reynders a preluat funcția, în 2019. Criticii spun că a fost prea lent în luarea de măsuri care să forțeze Varșovia să se conformeze hotărârilor Curții Europene de Justiție. Bruxelles poate solicita instanței să impună amenzi țărilor care nu respectă hotărârile Curții Europene.

Cazul Germaniei, împotriva căreia s-a declanșat infringementul pentru ignorarea preeminenței dreptului european de către Curtea constituțională națională

Comisia Europeană a dechis săptămâna trecută procedura de infringement împotriva Germaniei, întrucât aceasta s-ar face vinovată de încălcarea unor principii fundamentale ale dreptului UE, precum cel al preeminenței dreptului în fața legislației naționale.

Un demers asemănător ar putea să vizeze curând și Polonia, după ce executivul de la Varșovia a cerut Tribunalului Constituţional al Poloniei să confirme preeminenţa Constituţiei naţionale în faţa legislaţiei UE.

(Citiți și: “Germania, procedură de infringement pentru nerespectarea principiului întâietății dreptului UE. Următoarea vizată – Polonia”)

Comisia Europeană acuză Germania că a creat un ”grav precedent” după ce Curtea Constituţională germană a emis anul trecut o hotărâre prin care contestă întâietatea dreptului european asupra celui naţional, scrie Reuters, preluată de Agerpres.

În data de 5 mai 2020, Curtea Constituţională Federală a Germaniei şi-a pronunţat hotărârea cu privire la programul de achiziţionare de active de către sectorul public de pe pieţele secundare (PSPP) al Băncii Centrale Europene (BCE). În respectiva hotărâre, judecătorii constituţionali germani au stabilit că Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a depăşit competenţele într-un program de achiziţionare de active de către sectorul public de pe pieţele secundare. Mai mult, Curtea Constituţională germană a decis că o hotărâre a Curţii de Justiţie a UE care validase acel program nu are efecte juridice în Germania.

Curtea germană a privat o hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de efectele sale juridice în Germania, încălcând principiul preeminenţei dreptului UE, a explicat Comisia Europeană.

Acesta este motivul declanşării procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, ceea ce înseamnă primul pas din procedura de infringement.

Explicațiile Comisiei:

Prin ordonanţa din 29 aprilie 2021, Curtea Constituţională a Germaniei a respins două solicitări care vizau executarea hotărârii din 5 mai 2020. Cu toate acestea, ordonanţa Curţii Constituţionale a Germaniei din 29 aprilie 2021 nu anulează încălcările principiului preeminenţei dreptului UE.

Comisia consideră că hotărârea Curţii Constituţionale a Germaniei constituie un precedent grav, atât pentru practica viitoare a Curţii Constituţionale germane în sine, cât şi pentru tribunalele şi curţile supreme şi constituţionale din alte state membre.