luni

8 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

4 aprilie, 2017

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat luni seara, într-un inetrviu acordat Antena 3, că va dispune un audit extern la Parchetul instanţei supreme, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizat şi Terorism (DIICOT), pentru a analiza activitatea procurorilor.

„Când eu am făcut acea evaluare pe care 132 (articolul 132 din Constituţie, n.r.) mi-o permitea şi am considerat necesar să o fac pentru că şi eu, sigur, simţeam că e un derapaj, aveam decizia în mână, pledasem la Curtea Constituţională, dar n-am uitat şi nu uit faptul că Legea specială, pe legea specială, legea 303 permite evaluarea procurorilor, pe fond de data aceasta şi voi dispune un audit extern, care să verifice, dar nu DNA-ul şi Ministerul Public, ci şi DIICOT-ul, pentru că procurorii din România, cei 2.650 de procurori funcţionează, îşi desfăşoară, îşi îndeplinesc competenţele în structurile de bază ale Ministerului Public, parchete de pe lângă judecătorii, tribunale, curte, ce mai este, la DIICOT sau la DNA. Şi atunci ai fi nedrept, dacă te duci la fond să te opreşti la unii şi să-i ocoleşti pe alţii”, a spus Tudorel Toader.

Auditul va stabili, printre altele, numărul de dosare pe care le are fiecare procuror, termenele de soluţionare, numărul de cazuri reclamate la CEDO, numărul de cetăţeni care au stat în închisoare pe nedrept, a explicat ministrul.


„Ai număr de dosare, CEDO, şi noi vorbim mereu de termen rezonabil în soluţionarea unei cauze. Să vezi de la sesizare până la soluţionare, să vezi rechizitorii, nu cumva unele să fie luate peste rând şi altele să stea în aşteptare, spre o dulce prescripţie. Poţi vedea numărul de inculpaţi, numărul de arestaţi, poţi vedea numărul de cetăţeni de-ai noştri care au stat în puşcărie pe nedrept”, a mai spus Tudorel Toader.

Reamintim că ministrul a făcut personal o evaluare a activității procurorilor – șefi Augustin Lazăr (procurorul general al României) și Codruța Kovesi (șefa DNA), în contextul deciziei CCR pe ancheta privind OUG 13.

Evaluarea respectivă nu este reglementată însă prin nicio lege, așa încât abia acest audit extern de care spune acum ar putea fi unul în parametrii legislației.

Potrivit reglementărilor în materie, ministrul Justiției poate cere CSM un control de fond, dar acesta poate fi dispus doar de CSM (fie de plen, fie de Secția pentru procurori).


Mai există posibilitatea unui control tematic (de exemplu, pe dosare vechi), dar procedura este aceeași.

Abuzul în serviciu nu va avea un prag valoric minim 

Cel mai probabil, a spus ministrul, marți va trimite la guvern proiectul de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, după care acesta va fi pus în dezbatere publică.

Proiectul nu va stabili niciun prag pentru abuz în serviciu, a mai spus Tudorel Toader, ci i se va lăsa judecătorului libertatea de a aprecia că o faptă de abuz cu o anumită consecință păgubitoare este infracțiune sau nu.

„Avem în acel proiect de lege şi propunerea de modificare a abuzului în serviciu, actualul 297 din Codul Penal, şi nu voi stabili niciun prag. Nici maxim, nici minim. Eram judecător la Curte, sunt membru în Comisia de la Veneţia, dar legiuitorul naţional trebuie să respecte legea fundamentală.

Legea fundamentală spune că constituie abuz fapta funcţionarului şi acolo nu se referă la un prag. Îi laşi judecătorului libertatea de a aprecia că o faptă de abuz, cu o anumită consecinţă păgubitoare, este infracţiune sau nu.

De aceea, judecătorul are libertatea de apreciere, ţine seama de personalitatea, persoana făptuitorului, de gravitatea faptei, de împrejurarea că este recidivist sau nu, de scopul, de mobilul faptei. Judecătorul poate să dea suspendare în executarea pedepsei, poate să amâne aplicarea pedepsei, după cum procurorul poate să renunţe la urmărirea penală”, a declarat luni, la un post de televiziune, Tudorel Toader.

Reamintim că, săptămâna trecută, instanța supremă a acceptat sesizarea Curții Constituționale pe o excepție ridicată în Dosarul Bombonica de fosta soție a liderului PSD, Liviu Dragnea, inculpat și el pentru instigare la abuz în serviciu.

Problema pe care CCR va trebui să o lămurească este constituționalitatea lipsei unui prag valoric minim al prejudiciului peste care abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune.

În ”Dosarul Bombonica”, DNA a trimis în jduecată mai multe persoane pentru că au aranjat și au permis ca două femei să fie plătite de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, timp de peste șase ani, deși lucrau la organizația locală a PSD, organizație condusă la vremea respectivă de Liviu Dragnea.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: