Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat, pe 22 septembrie, faptul că devoltarea unei centrale nucleare poate beneficia de un ajutor de stat aprobat de executivul comunitar.
Decizia a fost pronunțată pe o întrebare „inedită în jurisprudență”, precizează comunicatul CJUE. Răspunsul oferit de instanța europeană în această chestiune, „reprezintă un mesaj de susținere a dezvoltării de noi capacități nucleare”, inclusiv în România, „făcând posibilă accesarea diferitelor opțiuni de finanțare”, susține într-un comunicat Lucian Rusu, președinte ROMATOM.
“Desigur, fiecare proiect este analizat și evaluat în mod independent de către Comisia Europeană, însă, ROMATOM apreciază existența unui cadru legislativ care permite finanțarea marilor proiecte de investiții în domeniul nuclear. Pentru România, dezvoltarea de noi capacități nucleare este inclusă în toate scenariile Strategiei energetice a României până în anul 2030, cu perspectiva anului 2050, precum și în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030, motiv pentru care apreciem importantă opțiunii nucleare pentru țară noastră, în aliniament cu poziția statelor europene pro-nucleare,” declară, în același comunicat, Teodor Chirică, președinte onorific ROMATOM.
Principalele precizări din decizia CJUE:
Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, care stabilește că proiectul noii centrale nucleare de la Hinkley Point C și mecanismele de finanțare sunt conforme cu legislația europeană și cu Tratatul EURATOM, confirmă în principal următoarele elemente esențiale:
- Compatibilitatea cu piață internă în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene (TFUE)
- Dreptul fiecărui Stat Membru ”de a alege diferite surse de energie și structura generală a aprovizionării sale cu energie”, în virtutea articolului 194 aliniatul 2 din (TFEU)
- În absența unor norme specifice în Tratatul Euratom, normele Tratatului FEU privind ajutorul de stat sunt aplicabile în sectorul energiei nucleare. Regulile de finanțare a proiectelor nucleare prevăzute în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene au în vedere de asemenea impactul asupra mediului, așadar un proiect nuclear nou poate obține finanțare doar în condițiile demonstrării conformității cu legislația privind protecția mediului aplicabilă la nivel European.
Cazul – Austria a sesizat CJUE împotriva Comisiei, pentru că a aprobat un ajutor acordat unei centrale din Marea Britanie
Comisia Europeană a aprobat în 2014 ajutorul pe care Regatul Unit intenționa să îl acorde în favoarea unității C a centralei nucleare Hinkley Point, situată în Somerset, pe litoralul Regatului Unit, pentru a promova crearea de noi capacități de producției a energiei nucleare.
Punerea în funcțiune a acestei unități este prevăzută pentru anul 2023, pentru o durată de exploatare de 60 de ani.
Ajutorul se divizează în trei părți și este prevăzut în favoarea viitorului operator al unității C, societatea NNB Generation Company Limited (denumită în continuare „NNB Generation”), filială a EDF Energy plc.
Comisia a calificat aceste trei măsuri de ajutor de stat compatibile cu piața internă, în aplicarea articolului 107 alineatul (3) litera (c) TFUE.
Austria a solicitat anularea acestei decizii la Tribunalul Uniunii Europene, care a respins însă această acțiune printr-o Hotărâre din 12 iulie 2018.
Prin respingerea recursului, Curtea a confirmat devizia potrivia potrivit căreia construcția unei centrale nucleare
poate beneficia de un ajutor de stat aprobat de Comisie în aplicarea articolului 107 alineatul (3) litera (c) TFUE.
Pentru a putea fi considerat compatibil cu piața internă în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) TFUE, un ajutor de stat trebuie să îndeplinească două condiții:
- trebuie să fie destinat să faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau a anumitor regiuni economice
- nu trebuie să modifice în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun.
Abordarea Austriei, spune Curtea, nu ar fi compatibilă articolul 194 alineatul (2) al doilea paragraf TFUE, din care rezultă că un stat membru este liber să stabilească condițiile de exploatare a propriilor resurse energetice, alegerea sa între diferite surse de energie și structura generală a aprovizionării sale cu energie, fără a exclude posibilitatea ca această alegere să se refere la energia nucleară.
Decizia nu înseamnă că un astfel de ajutor este neapărat compatibil cu piața internă
Anterior, Tribunalul a examinat proporționalitatea măsurilor în cauză în raport cu necesitățile de aprovizionare cu energie electrică a Regatului Unit, confirmând totodată, în mod întemeiat, că acesta din urmă era liber să determine compoziția mixului său energetic.
Comisia precizează că, totuși, un ajutor de stat în favoarea unei activități economice aparținând sectorului energiei nucleare, a cărui examinare ar arăta că acesta încalcă norme privind mediul, nu poate fi declarat compatibil cu piața internă.
Austria a invocat principiile protecției mediului, precauției, „poluatorul plătește” și durabilității în susținerea acțiunii sale în anulare.
Energia nucleară în UE și România
Energia nucleară asigura în prezent, la nivelul Uniunii Europene, aproape 50% din energia electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon și 26% din totalul energiei electrice produse, asigurând 1,1 milioane locuri de muncă și o cifra de afaceri anuală de 102 miliarde Euro. Cu 109 reactoare în operare în 15 țări, la nivelul UE se află în construcție 4 reactoare nucleare noi în Finlanda, Franța și Slovacia și 8 în etapă de planificare în Bulgaria, Cehia, Finlanda, Ungaria și România.
În România, energia nucleară asigura 18% din producția internă și 33% din total energiei curate produse în țară noastră, creând 11.000 locuri de muncă în producție, cercetare, inginerie, lucrări, producție de echipamente, inovație, educație, cifra care ar putea crește la 19.000 în contextul demarării unor noi proiecte nucleare.
