fbpx

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult

13.01.2021

Decizie CJUE cu impact pentru centrala Cernavodă: Construcția unei centrale nucleare poate beneficia de ajutor de stat aprobat de CE

de Iulian Soare , 24.9.2020

Centrala Hinkley Point, Marea Britanie

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat, pe 22 septembrie, faptul că devoltarea unei centrale nucleare poate beneficia de un ajutor de stat aprobat de executivul comunitar.

Decizia a fost pronunțată pe o întrebare “inedită în jurisprudență”,  precizează comunicatul CJUE. Răspunsul oferit de instanța europeană în această chestiune, “reprezintă un mesaj de susținere a dezvoltării de noi capacități nucleare”, inclusiv în România, “făcând posibilă accesarea diferitelor opțiuni de finanțare”, susține într-un comunicat Lucian Rusu, președinte ROMATOM.

“Desigur, fiecare proiect este analizat și evaluat în mod independent de către Comisia Europeană, însă, ROMATOM apreciază existența unui cadru legislativ care permite finanțarea marilor proiecte de investiții în domeniul nuclear. Pentru România, dezvoltarea de noi capacități nucleare este inclusă în toate scenariile Strategiei energetice a României până în anul 2030, cu perspectiva anului 2050, precum și în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030, motiv pentru care apreciem importantă opțiunii nucleare pentru țară noastră, în aliniament cu poziția statelor europene pro-nucleare,” declară, în același comunicat, Teodor Chirică, președinte onorific ROMATOM.

Principalele precizări din decizia CJUE:

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, care stabilește că proiectul noii centrale nucleare de la Hinkley Point C și mecanismele de finanțare sunt conforme cu legislația europeană și cu Tratatul EURATOM, confirmă în principal următoarele elemente esențiale:

  • Compatibilitatea cu piață internă în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene (TFUE)
  • Dreptul fiecărui Stat Membru ”de a alege diferite surse de energie și structura generală a aprovizionării sale cu energie”, în virtutea articolului 194 aliniatul 2 din (TFEU)
  • În absența unor norme specifice în Tratatul Euratom, normele Tratatului FEU privind ajutorul de stat sunt aplicabile în sectorul energiei nucleare. Regulile de finanțare a proiectelor nucleare prevăzute în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene au în vedere de asemenea impactul asupra mediului, așadar un proiect nuclear nou poate obține finanțare doar în condițiile demonstrării conformității cu legislația privind protecția mediului aplicabilă la nivel European.

Cazul – Austria a sesizat CJUE împotriva Comisiei, pentru că a aprobat un ajutor acordat unei centrale din Marea Britanie

Comisia Europeană a aprobat în 2014 ajutorul pe care Regatul Unit intenționa să îl acorde în favoarea unității C a centralei nucleare Hinkley Point, situată în Somerset, pe litoralul Regatului Unit, pentru a promova crearea de noi capacități de producției a energiei nucleare.

Punerea în funcțiune a acestei unități este prevăzută pentru anul 2023, pentru o durată de exploatare de 60 de ani.

Ajutorul se divizează în trei părți și este prevăzut în favoarea viitorului operator al unității C, societatea NNB Generation Company Limited (denumită în continuare „NNB Generation”), filială a EDF Energy plc.

Comisia a calificat aceste trei măsuri de ajutor de stat compatibile cu piața internă, în aplicarea articolului 107 alineatul (3) litera (c) TFUE.

Austria a solicitat anularea acestei decizii la Tribunalul Uniunii Europene, care a respins însă această acțiune printr-o Hotărâre din 12 iulie 2018.

Prin respingerea recursului, Curtea a confirmat devizia potrivia potrivit căreia construcția unei centrale nucleare
poate beneficia de un ajutor de stat aprobat de Comisie în aplicarea articolului 107 alineatul (3) litera (c) TFUE.

Pentru a putea fi considerat compatibil cu piața internă în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) TFUE, un ajutor de stat trebuie să îndeplinească două condiții:

  • trebuie să fie destinat să faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau a anumitor regiuni economice
  • nu trebuie să modifice în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun.

Abordarea Austriei, spune Curtea, nu ar fi compatibilă articolul 194 alineatul (2) al doilea paragraf TFUE, din care rezultă că un stat membru este liber să stabilească condițiile de exploatare a propriilor resurse energetice, alegerea sa între diferite surse de energie și structura generală a aprovizionării sale cu energie, fără a exclude posibilitatea ca această alegere să se refere la energia nucleară.

Decizia nu înseamnă că un astfel de ajutor este neapărat compatibil cu piața internă

Anterior, Tribunalul a examinat proporționalitatea măsurilor în cauză în raport cu necesitățile de aprovizionare cu energie electrică a Regatului Unit, confirmând totodată, în mod întemeiat, că acesta din urmă era liber să determine compoziția mixului său energetic.

Comisia precizează că, totuși, un ajutor de stat în favoarea unei activități economice aparținând sectorului energiei nucleare, a cărui examinare ar arăta că acesta încalcă norme privind mediul, nu poate fi declarat compatibil cu piața internă.

Austria a invocat principiile protecției mediului, precauției, „poluatorul plătește” și durabilității în susținerea acțiunii sale în anulare.

Energia nucleară în UE și România

Energia nucleară asigura în prezent, la nivelul Uniunii Europene, aproape 50% din energia electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon și 26% din totalul energiei electrice produse, asigurând 1,1 milioane locuri de muncă și o cifra de afaceri anuală de 102 miliarde Euro.  Cu 109 reactoare în operare în 15 țări, la nivelul UE se află în construcție 4 reactoare nucleare noi în Finlanda, Franța și Slovacia și 8 în etapă de planificare în Bulgaria, Cehia, Finlanda, Ungaria și România.

În România, energia nucleară asigura 18% din producția internă și 33% din total energiei curate produse în țară noastră, creând 11.000 locuri de muncă în producție, cercetare, inginerie, lucrări, producție de echipamente, inovație, educație, cifra care ar putea crește la 19.000 în contextul demarării unor noi proiecte nucleare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.9.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Pentru prima dată în istorie: În 2020 s-a produs mai multă electricitate din surse regenerabile decât din combustibilii fosili, în UE

Adrian N Ionescu

Pentru prima dată în istorie, producția de energie electrică din resurse regenerabile din Uniunea Europeană a întrecut producția din combustibili fosili, în contextul reducerii cererii… Mai mult

Stiri

SpaceX – nou record al numărului de sateliți lansați cu o singură rachetă

Iulian Soare

Compania SpaceX a stabilit, duminică, un nou record mondial al numărului de sateliţi trimişi pe orbită cu o singură rachetă. O rachetă Falcon a SpaceX,… Mai mult

Europa

Davos – Liderii lumii dezbat online efectele economice și sociale ale pandemiei

Adrian N Ionescu

Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos începe luni, în format online, cu discursul preşedintelui chinez Xi Jinping, a cărui ţară pare să fi depăşit… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației: Se pregătește OUG privind recuperarea materiei pierdute prin prezența fizică în școli

Vladimir Ionescu

Ministerul Educației va propune o ordonanță de urgență pentru recuperarea materiei pierdute din cauza predării online, prin prezența fizică în școli timp de 5 ore… Mai mult

Stiri

Peste 840.000 de români – programați pentru vaccinarea anti COVID-19 în etapa a doua

Vladimir Ionescu

Peste 840.000 de români s-au programat până acum pe platforma informatică programare.vaccinare-covid.gov.ro, în cadrul etapei a doua de vacinare anti-COVID, a anunțat Comitetul Naţional de… Mai mult

Stiri

Se redeschid teatrele în București: Teatrul Național din 5 februarie. Teatrul Nottara repetă „în regim de spectacol”

Vladimir Ionescu

Teatrul Național I.L. Caragiale din București (TNB) va relua spectacole la sediu, în toate sălile, începînd din 5 februarie, cu respectarea tuturor normelor în vigoare,… Mai mult

Stiri

A șasea tranșă de vaccinuri Pfizer-BioNTech în România – cum vor fi distribuite

Vladimir Ionescu

A șasea tranșă de vaccin de la Pfizer-BioNTech, formată din 92.430 doze, va sosi luni în România, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara. Dozele… Mai mult