Moțiunea USR PLUS și AUR trebuie introdusă la vot - decizia CCR
miercuri

20 octombrie, 2021

UPDATE / CCR: Moțiunea USR PLUS și AUR trebuie dezbătută și supusă votului Parlamentului. „S-a încălcat echilibrul puterilor în stat”

28 septembrie, 2021

Valer Dorneanu presedinte CCR

UPDATE: Purtătorul de cuvânt al USR PLUS, Ionuţ Moşteanu, a anunţat că partidul va lua marţi o decizie dacă va vota sau nu moţiunea de cenzură depusă de PSD împotriva Guvernului Cîţu.

În opinia liderului deputaţilor USR PLUS, trebuie votată prima moţiune care ajunge la votul în Parlament, dar, ținând cont de cronologia depunerii acestor documente, cea înregistrată de USR PLUS și AUR ar trebui să fie programată prima.


„Azi vom lua o decizie dacă votăm sau nu (moțiunea PSD). Din punctul meu de vedere, trebuie votată prima moţiune care ajunge la vot şi fiecare zi cu Cîţu la Palatul Victoria e o zi pierdută pentru România. Trebuie să guvernăm ţara. Trebuie clarificată majoritatea din Parlament care susţine un guvern în momentul acesta”, a declarat Ionuţ Moşteanu, la Digi 24.

PSD poate controla însă votul din birourile permanente reunite ale Parlamentului.

UPDATE: Comunicatul CCR: S-a încălcat echilibrul puterilor în stat

1.A admis cererea formulată de prim-ministrul Guvernului şi a constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de conduita Parlamentului cu privire la modul de desfășurare a procedurii de controlparlamentar inițiate prin moțiunea de cenzură nr.2MC/3 septembrie 2021 – „Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!”.


2. Parlamentul urmează să dezbată moțiunea de cenzură depusă și să își exprime poziția prin vot asupra acesteia cu respectarea exigențelor constituționale și regulamentare și aplicarea principiului loialității constituționale.

Curtea a constatat că moțiunea de cenzură a fost depusă cu întrunirea numărului de semnături necesare. Însă, Parlamentul, în ansamblul său, a încălcat art.1 alin.(5) din Constituție coroborat cu art.94 alin.(1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum și art.113 alin.(2) din Constituție. Parlamentul nu a dezbătut moțiunea de cenzură, astfel că nu a finalizat procedura inițiată și continuă să încalce art.113 din Constituție.

În consecință, au fost încălcate și prevederile constituționale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept și alin.(4) privind echilibrul puterilor în stat.

UPDATE: Premieră – Două moțiuni de cenzură, ambele cu șanse de succes. în Parlament

PSD a înregistrat marți propria moțiune de cenzură, după ce Curtea Constituțională a stabilit că moțiunea USR PLUS și AUR trebuie să-și urmerze parcursul parlamentar, astfel încât trebuie dezbătută și supusă la vot.

Așadar, în momentul de față, în Parlament există două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Florin Cîțu (care a fost ales sâmbătă președinte al PNL), iar toate partidele din opoziție – PSD, USR PLUS și AUR – spun că vor vota orice moțiune ajunge mai întâi la vot.

Controversa este doar care dintre moțiuni va ajunge prima la vot.

Conform calendarului propus de PSD, moțiunea va fi votată luni.

***

Știrea inițială:

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Florin Cîțu depusă de USR PLUS și AUR trebuie să-și urmeze traseul  în Parlament, au decis marți judecătorii CCR, în unanimitate, conform surselor News.ro.

Curtea Constitutională a admis marţi sesizarea Executivului şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională guvern – Parlament pe tema moţiunii de cenzură, agumentul fiind că Parlamentul nu a respectat art 113 alin 2 din Constituţie, respectiv obligatia de a comunica Guvernului depunerea moţiunii, au declarat pentru News.ro surse din CCR, care au precizat, însă, că moţiunea îşi va continua traseul în Parlament.

USR PLUS și AUR au depus pe 3 septembrie o moțiune împotriva premierului Florin Cîțu, documentul fiind semnat de 122 de parlamentari ai celor două formațiuni. Liderii USR PLUS anunțau atunci că scopul moțiunii este schimbarea lui Florin Cîțu și continuarea guvernării în aceeași formulă, dar cu alt premier.

Reprezentanții PNL și PSD din Birourile Permanente au blocat de două ori ședința birourilor reunite care ar fi trebuit să stabilească calendarul moțiunii.

Ulterior, Daniel Fenechiu, lider al grupului PNL din Senat și susținător al candidaturii lui Florin Cîțu la președinția partidului, a depus la Parlament o adresă prin care cere Birourilor Permanente să acorde termen de două săptămâni pentru verificarea semnăturilor de pe moțiunea USR-PLUS și AUR.

“Vrem să ne asigurăm că situaţia legalităţii celor peste o sută de semnături ale moţiunii de cenzură este îndeplinită. Atât şi nimic mai mult. Avem nişte suspiciuni şi vrem să verificăm acest lucru. Dacă Biroul permanent apreciază că observaţiile noastre sunt întemeiate, poate dispune verificarea celor semnalate de noi. Vedem dacă au fost respectate prevederile legale”, declara Daniel Fenechiu.

Sesizarea discutată marți de CCR a fost depusă de prmeierul Florin Cîţu, care acuză existenţa unui conflict juridic între Parlament şi guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR.

Premierul Florin Cîţu a invocat o conduită „neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă”, întrucât moţiunea de cenzură a fost iniţiată, depusă şi comunicată cu „încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie”.

„În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituţie, întrucât Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a transmis Guvernului României o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi care a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional. Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului”, menționa sesizarea premierului Florin Cîțu.

Potrivit documentului, „Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură”.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

De asemenea, se adaugă în document, situaţia juridică litigioasă are natură constituţională având în vedere că moţiunea de cenzură ţine de domeniul dreptului constituţional şi reprezintă un instrument constituţional de realizare a controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului, iar sesizarea vizează „interpretarea articolului 113 alineat (2) din Constituţie prin raportare la actele şi faptele realizate de Parlamentul României, care, dacă se constată a fi contrare normelor constituţionale, au generat şi un blocaj constituţional din perspectiva deplinei şi bunei desfăşurări a activităţii Guvernului”.

„Totodată, prin raportare la rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în considerarea atribuţiei sale constituţionale de a soluţiona conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile statului, exclusiv cu privire la procedura controlului parlamentar prin moţiune de cenzură, învederăm instanţei de contencios constituţional că singura soluţie constituţională pentru înlăturarea consecinţelor juridice ale unei moţiuni de cenzură iniţiate, depuse şi comunicate cu încălcarea Constituţiei este admiterea prezentei cereri”, a transmis Guvernul.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr