Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

De unde cumpără alimente țara cu două treimi din suprafață teren agricol: Ungaria concentrează 58% din deficitul comerțului cu alimente al României

de Marin Pana 18.8.2013

Anul 2013 va fi un an agricol bun, iar așteptările influențelor în PIB sunt mari. Poate prea mari. Căci capacitatea industriei prelucrătoare de-a pune valoare adăugată mare, precum și competitivitatea în zona prelucrării produselor agricole au rămas mult în urma producției ridicate în acest an de hazardul meteo.

Datele centralizate pentru anul 2012 arată că deficitul din comerțul cu alimente și animale vii pe relația Ungaria reprezintă 58% din deficitul pe această grupă de produse. Următoarele trei țări situate în topul deficitelor românești în materie de mâncare sunt Germania ( 39%) și Polonia (28%) și Olanda (12%), toate cu un rezultat situat pe plus în raport cu țara noastră de peste 100 milioane euro.

Astfel, doar din schimburile cu Ungaria și Germania rezultă aproape sold negativ pe zona alimentară. Dacă se adaugă Polonia și Olanda, ajungem la 137% din deficit. Până și o țară relativ mică și fără un potențial agricol deosebit, precum Cehia, induce un deficit de 81,3 milioane euro, echivalent cu mai mult de 9% din deficitul pe catergoria menționată.

(CLIK PENTRU MĂRIRE)

Din tabel se poate observa că Nu resursele naturale și potențialul agricol sunt cheia rezultatelor în schimburile internaționale de produse alimentare. Acestea depind mai degrabă de gradul de dezvoltare și competitivitatea industriei alimentare, capacitatea acesteia de a obține produse cu utilizare intensivă a materiilor prime și cu valoare adăugată ridicată. În acest sens, deficitul față de Suedia este elocvent.

Din păcate nu este imediat disponibilă și o statistică a cantităților comercializate și nici a originii materiilor prime utilizate la realizarea produselor alimebntare comercializate. Am fi putut constata în ce măsură exportăm produse cu volum mare și valoare adăugată mai redusă și importăm cantități mici dar intens procesate, la un preț mai ridicat.

Intersant este că gradul de acoperire al importurilor de produse alimentare cu exportul de produse alimentare este, practic, același, pe relațiile cu cele două țări care ne generează aproape integral deficitul sectorial din comerțul exterior. Respectiv 30% atât cu Ungaria cât și cu Germania. În raport cu alte țări, precum Franța, Olanda sau Belgia, acest raport este de circa 50%.

Dacă ar fi să luăm aminte la o anumită țară, cea mai defavorabilă situație din punct de vedere al competitivității industriei alimentare, ținând cont de raportul calitate-preț, o înregistrăm cu Polonia. În raport cu această țară, gradul de acoperire sectorial coboară spre nivelul ridicol de 8%. Care ne spune că noi putem importa aproape orice de la ei, dar pentru ei nu are rost să importe aproape nimic de la noi.

Nu departe de această situație se află și Cehia ( grad de acoperire sectorail de 18%), ceea ce explică deficitul semnificativ cu această țară, deși volumul schimburilor este relativ mic. Pentru referință, soldul neagtiv al României față de Bulgaria este de două ori și jumătate mai mic, deși volumul schimburilor este de peste cinci ori mai mare.

Pe partea de rezultate pozitive apar, oarecum surprinzător, țări precum Spania ( +132,2 milioane euro la un volum al schimburilor de 288,8 milioane euro ) și Italia (+15,6 milioane euro la un volum al schimburilor de 452,2 milioane euro). Acestora li se adaugă Grecia (cu care avem un excedent de 42,3 milioane euro) și Marea Britanie (+30 milioane euro).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.8.2013

4 comentarii

  1. sorin
    18.8.2013, 9:54 am

    Cred ca mai este o problema. In tara, nu avem unde sa desfacem produsele agricole, asta si explica subdezvoltarea industriei procesatoare. Lanturile de supermarketuri sunt germane preponderent. Si, ca sa vezi, urmarea este ca in ele gasesti ceapa din Austria, cartofi din Germania, telina din Olanda, de toate din Ungaria. Se va produce mult si in Romania, abia cand pamantul va fi al tarilor de mai sus. Abia atunci va fi asigurata desfacerea care va duce la dezvoltarea rapida a unitatilor procesatoare.

    • victor L
      19.8.2013, 9:47 am

      @ sorin,
      domnule, aveti oarece dreptate, dar.
      “Dar” reprezinta: slaba productivitate si, probabil, calitate.

    • adrian
      19.8.2013, 7:11 pm

      Aberezi
      In primul rand lanturile de magazine aduc ce se vinde , pe ei nu ii intereseaza ca e german ca e austriac. Pe ei ii intereseaza profitul.

      Doi la mana , intre austrieci si unguri e o ura mai mare decat intre noi si unguri , asa ca nu aprecia comertul pe criteriul asta.

      trei , cand o sa se alieze si taranii de la noi , sa lase capra vecinului in pace si sa vanda impreuna tone de produse catre un lant comercial atunci vei vedea produse romanesti.
      Tu te astepti ca astia de la Cora de ex. care vand tone de alimente zilnic sa semneze contracte cu badea cartan care vrea sa vanda 5 saci de gulii?

Lăsați un comentariu


Stiri

ONRC a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai companiilor. Termenele și amenzile

Adrian N Ionescu

Companiile sunt obligate să depună o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de… Mai mult

Europa

Marea Britanie se pregătește să înlocuiască muncitorii necalificați cu roboți – miza reformei legii migrației

Iulian Soare

Reforma sistemului britanic de migrație, prezentată miercuri la Londra, este concepută să realizeze două lucruri. În primul rând, să satisfacă dorința de reducere a imigrației-… Mai mult

Europa

Prototip al viitorului avion de luptă european – Franța și Germania au semnat contractul

Iulian Soare

Franţa şi Germania au semnat joi un contract în valoare de 150 milioane de euro ce reprezintă prima etapă în dezvoltarea sistemului de luptă aeriană… Mai mult

Stiri

Relansarea celor mai mari economii din UE în 2020 este îndoielnică – comisarul european Paolo Gentiloni

Adrian N Ionescu

Efectele epidemiei coronavirus pun în pericol relansarea economiilor din Italia, Franţa şi Germania, după încetinirea de la finele anului trecut, a afirmat comisarul european pentru… Mai mult

Europa

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

Victor Bratu

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE. Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni… Mai mult

Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult