De unde cumpără alimente țara cu două treimi din suprafață teren agricol: Ungaria concentrează 58% din deficitul comerțului cu alimente al României - CursDeGuvernare.ro
vineri

22 octombrie, 2021

De unde cumpără alimente țara cu două treimi din suprafață teren agricol: Ungaria concentrează 58% din deficitul comerțului cu alimente al României

18 august, 2013

Anul 2013 va fi un an agricol bun, iar așteptările influențelor în PIB sunt mari. Poate prea mari. Căci capacitatea industriei prelucrătoare de-a pune valoare adăugată mare, precum și competitivitatea în zona prelucrării produselor agricole au rămas mult în urma producției ridicate în acest an de hazardul meteo.

Datele centralizate pentru anul 2012 arată că deficitul din comerțul cu alimente și animale vii pe relația Ungaria reprezintă 58% din deficitul pe această grupă de produse. Următoarele trei țări situate în topul deficitelor românești în materie de mâncare sunt Germania ( 39%) și Polonia (28%) și Olanda (12%), toate cu un rezultat situat pe plus în raport cu țara noastră de peste 100 milioane euro.

Astfel, doar din schimburile cu Ungaria și Germania rezultă aproape sold negativ pe zona alimentară. Dacă se adaugă Polonia și Olanda, ajungem la 137% din deficit. Până și o țară relativ mică și fără un potențial agricol deosebit, precum Cehia, induce un deficit de 81,3 milioane euro, echivalent cu mai mult de 9% din deficitul pe catergoria menționată.

(CLIK PENTRU MĂRIRE)

Din tabel se poate observa că Nu resursele naturale și potențialul agricol sunt cheia rezultatelor în schimburile internaționale de produse alimentare. Acestea depind mai degrabă de gradul de dezvoltare și competitivitatea industriei alimentare, capacitatea acesteia de a obține produse cu utilizare intensivă a materiilor prime și cu valoare adăugată ridicată. În acest sens, deficitul față de Suedia este elocvent.

Din păcate nu este imediat disponibilă și o statistică a cantităților comercializate și nici a originii materiilor prime utilizate la realizarea produselor alimebntare comercializate. Am fi putut constata în ce măsură exportăm produse cu volum mare și valoare adăugată mai redusă și importăm cantități mici dar intens procesate, la un preț mai ridicat.

Intersant este că gradul de acoperire al importurilor de produse alimentare cu exportul de produse alimentare este, practic, același, pe relațiile cu cele două țări care ne generează aproape integral deficitul sectorial din comerțul exterior. Respectiv 30% atât cu Ungaria cât și cu Germania. În raport cu alte țări, precum Franța, Olanda sau Belgia, acest raport este de circa 50%.

Dacă ar fi să luăm aminte la o anumită țară, cea mai defavorabilă situație din punct de vedere al competitivității industriei alimentare, ținând cont de raportul calitate-preț, o înregistrăm cu Polonia. În raport cu această țară, gradul de acoperire sectorial coboară spre nivelul ridicol de 8%. Care ne spune că noi putem importa aproape orice de la ei, dar pentru ei nu are rost să importe aproape nimic de la noi.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Nu departe de această situație se află și Cehia ( grad de acoperire sectorail de 18%), ceea ce explică deficitul semnificativ cu această țară, deși volumul schimburilor este relativ mic. Pentru referință, soldul neagtiv al României față de Bulgaria este de două ori și jumătate mai mic, deși volumul schimburilor este de peste cinci ori mai mare.

Pe partea de rezultate pozitive apar, oarecum surprinzător, țări precum Spania ( +132,2 milioane euro la un volum al schimburilor de 288,8 milioane euro ) și Italia (+15,6 milioane euro la un volum al schimburilor de 452,2 milioane euro). Acestora li se adaugă Grecia (cu care avem un excedent de 42,3 milioane euro) și Marea Britanie (+30 milioane euro).

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. Cred ca mai este o problema. In tara, nu avem unde sa desfacem produsele agricole, asta si explica subdezvoltarea industriei procesatoare. Lanturile de supermarketuri sunt germane preponderent. Si, ca sa vezi, urmarea este ca in ele gasesti ceapa din Austria, cartofi din Germania, telina din Olanda, de toate din Ungaria. Se va produce mult si in Romania, abia cand pamantul va fi al tarilor de mai sus. Abia atunci va fi asigurata desfacerea care va duce la dezvoltarea rapida a unitatilor procesatoare.

    1. Aberezi
      In primul rand lanturile de magazine aduc ce se vinde , pe ei nu ii intereseaza ca e german ca e austriac. Pe ei ii intereseaza profitul.

      Doi la mana , intre austrieci si unguri e o ura mai mare decat intre noi si unguri , asa ca nu aprecia comertul pe criteriul asta.

      trei , cand o sa se alieze si taranii de la noi , sa lase capra vecinului in pace si sa vanda impreuna tone de produse catre un lant comercial atunci vei vedea produse romanesti.
      Tu te astepti ca astia de la Cora de ex. care vand tone de alimente zilnic sa semneze contracte cu badea cartan care vrea sa vanda 5 saci de gulii?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. Cred ca mai este o problema. In tara, nu avem unde sa desfacem produsele agricole, asta si explica subdezvoltarea industriei procesatoare. Lanturile de supermarketuri sunt germane preponderent. Si, ca sa vezi, urmarea este ca in ele gasesti ceapa din Austria, cartofi din Germania, telina din Olanda, de toate din Ungaria. Se va produce mult si in Romania, abia cand pamantul va fi al tarilor de mai sus. Abia atunci va fi asigurata desfacerea care va duce la dezvoltarea rapida a unitatilor procesatoare.

    1. Aberezi
      In primul rand lanturile de magazine aduc ce se vinde , pe ei nu ii intereseaza ca e german ca e austriac. Pe ei ii intereseaza profitul.

      Doi la mana , intre austrieci si unguri e o ura mai mare decat intre noi si unguri , asa ca nu aprecia comertul pe criteriul asta.

      trei , cand o sa se alieze si taranii de la noi , sa lase capra vecinului in pace si sa vanda impreuna tone de produse catre un lant comercial atunci vei vedea produse romanesti.
      Tu te astepti ca astia de la Cora de ex. care vand tone de alimente zilnic sa semneze contracte cu badea cartan care vrea sa vanda 5 saci de gulii?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr