fbpx

Chestiunea

Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult

12.01.2021

Europa

McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult

12.01.2021

La obiect

România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult

12.01.2021

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

De luat aminte, dinainte de `89. Pensia – între creşterea nominală şi puterea de cumpărare reală

de Marin Pana , 21.8.2018

Având în vedere promisiunile de majorare semnificativă a pensiilor în următorii ani, am căutat în trecut o perioadă similară, în afară de isprava din 2008-2009 care a dezechilibrat definitiv bugetul asigurărilor de stat şi l-a trimis cu deficitul anual spre suma de patru miliarde euro, ce trebuie virată de la bugetul de stat pentru a acoperi diferenţa între sumele colectate din salarii şi sumele plătite efectiv.

Am găsit, înainte de anul 1989, când (cel puţin în teorie) aveam un sistem de preţuri fixe iar puterea de cumpărare a banilor primiţi ar fi trebuit să se păstreze, următoarele date publicate de INS în Breviarul statistic al României pe anul 1991, la paginile 24 şi 26, unde regăsim pensia medie lunară din sistemul asigurărilor sociale şi dinamica pensiei medii reale ( puterea de cumpărare efectivă a sumelor primite).

După cum se poate vedea, în deceniul care premers evenimentele din decembrie 1989, pensia medie a fost majorată cu circa 46%, până la 1.420 de lei, dar puterea efectivă de cumpărare a acestei sume de bani a scăzut cu şase procente. De-abia după schimbarea de regim, pensia medie a fost majorată cu încă 11%, până la 1.575 lei şi de-abia aşa a urcat, în termeni reali, peste nivelul din 1980.

Foarte interesantă este şi raportarea evoluţiei pensiei reale la cea a salariului real, prezentat în acelaşi breviar statistic al INS şi tot la pagina 24. Valorile consemnate sunt şi în acest caz mai mici faţă de cele din 1980, dar, de reţinut, sunt mai mari faţă de cel ale pensiei reale, până în 1990.

Se pare că pe vremea socialismului (deşi aveam doar 2,2 milioane de pensionari în 1989, de la 1,6 milioane în 1980 – la circa opt milioane de salariaţi) se înţelegea ceva mai bine că pensiile se dau din salarii. Precum şi faptul că nu e recomandat creșterea pensiilor să depăşească în dinamică reală pe cea a salariilor, care asigură sursa principală de finanţare.

În treacăt fie spus, atunci această sursă nu era doar principală, era chiar singura. Cum am avut şi noi până în 2006 şi 2007, când cheltuielile cu pensiiile încă se mai asigurau integral din contribuţiile sociale cu care erau taxate salariile.

(Citiți și: ”Noua și spectaculoasa lege a pensiilor: creștere cu 130% a cheltuielilor, formulă nouă de recalculare, noi indemnizații luate în calcul ”)

Transferul de la bugetul de stat pentru a asigura echilibrarea cerută de lege a bugetului asigurărilor sociale (altminteri practicată mai prin toate statele UE), înseamnă că, de fapt,  pensionarii îşi plătesc singuri o parte destul de importantă din pensie pe calea impozitelor directe şi indirecte (TVA, accize) achitate către bugetul de stat.

Dacă pensia ar fi mai mică cu sumele achitate de ei către stat şi virate apoi la bugetul asigurărilor sociale, rezultatul net ar fi acelaşi, doar că valoarea pensiei acordate de stat ar fi mai mică în termeni nominali şi, evident, mai puţin impresionantă.

Aşadar, pensia nominală, în expresie bănească simplă, fără a ţine cont de puterea efectivă de cumpărare care rezultă ulterior, este una, iar pensia reală este alta. Tot pensie se cheamă, dar ce contează în fapt este ce poţi face cu ea. În plus, manevra de majorare a pensiilor pe bază de viramente de la bugetul de stat umflă pensiile dar măreşte simultan şi impozitele care alimentează bugetul de stat.

Pentru că, altminteri, mărirea de pensii pe bază de expandare a datoriei publice şi/sau sacrificare a investiţiilor (inclusiv în spitale şi sănătate, care, mai ales de la o vârstă încolo, e mai bună decât toate) e sinucidere curată la nivelul finanţelor publice, după cum se poate vedea în cazul Greciei.

Care a mers cu majorarea pensiilor până a ajuns din urmă Germania fără să aibă, însă, şi economia Germaniei. Şi a trebuit apoi să sufere mai multe runde de ajustări financiare dureroase, soldate cu retrogradarea generală a nivelului de trai spre cel din Europa Centrală.

Sunt câteva consideraţii care ar trebui avute în vedere atât de factorii de decizie cât şi de beneficiarii eventualelor majorări bazate mai degrabă pe dorinţe şi trebuinţe decât pe susţinerea durabilă din partea economiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Siegfried Mureşan: Bugetul de stat va primi 4 miliarde euro, prefinanțare proiecte în Planul de reziliență

Redacţia

România ar putea avea în decursul lunii aprilie acordul Comisiei Europene pe Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit de autoritățile de la București în… Mai mult

Stiri

Suntem pregătiți să accelerăm și etapa a III-a de vaccinare, dacă vom avea dozele necesare – premierul Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că România are asigurat un stoc sigur de 2,4 milioane de doze vaccin până la sfârșitul lunii martie, ceea… Mai mult

Stiri

România și ridicarea MCV: Memorandum pentru calendarul adoptării măsurilor necesare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat miercuri un calendar pentru bifarea măsurilor necesare ridicării Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), a anunțat vicepremierul Dan Barna. Memorandul prevede sfârșitul… Mai mult

Stiri

ANRE: Se va aplica tariful cel mai mic de electricitate pentru consumatorii care n-au ales o ofertă concurențială

Adrian N Ionescu

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat, miercuri, că a aprobat varianta aplicării tarifului celui mai mic al furnizorului de electricitate, pentru consumatorii… Mai mult

Stiri

VIDEO Daniel Anghel: SAF-T va eficientiza inspecțiile fiscale

Redacţia

Introducerea SAF-T (fișierul standard de raportare pentru taxe) ar putea genera o creştere consistentă a veniturilor colectate de ANAF la buget şi la reducerea GAP-ului… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Călugăreanu: Se modifică structura organizatorică a ANAF și a Ministerului Finanțelor

Redacţia

Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, declară că instituția pe care o conduce are anul acesta 3 direcții majore de acțiune: continuarea parteneriatului cu contribuabilii, soluții digitale… Mai mult

Stiri

VIDEO Ionuț Dumitru: Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese

Redacţia

”Știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă: avem un deficit bugetar care a crescut foarte mult în ultimii ani. Din păcate, rădăcinile… Mai mult