fbpx

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

De luat aminte, dinainte de `89. Pensia – între creşterea nominală şi puterea de cumpărare reală

de Marin Pana , 21.8.2018

Având în vedere promisiunile de majorare semnificativă a pensiilor în următorii ani, am căutat în trecut o perioadă similară, în afară de isprava din 2008-2009 care a dezechilibrat definitiv bugetul asigurărilor de stat şi l-a trimis cu deficitul anual spre suma de patru miliarde euro, ce trebuie virată de la bugetul de stat pentru a acoperi diferenţa între sumele colectate din salarii şi sumele plătite efectiv.

Am găsit, înainte de anul 1989, când (cel puţin în teorie) aveam un sistem de preţuri fixe iar puterea de cumpărare a banilor primiţi ar fi trebuit să se păstreze, următoarele date publicate de INS în Breviarul statistic al României pe anul 1991, la paginile 24 şi 26, unde regăsim pensia medie lunară din sistemul asigurărilor sociale şi dinamica pensiei medii reale ( puterea de cumpărare efectivă a sumelor primite).

După cum se poate vedea, în deceniul care premers evenimentele din decembrie 1989, pensia medie a fost majorată cu circa 46%, până la 1.420 de lei, dar puterea efectivă de cumpărare a acestei sume de bani a scăzut cu şase procente. De-abia după schimbarea de regim, pensia medie a fost majorată cu încă 11%, până la 1.575 lei şi de-abia aşa a urcat, în termeni reali, peste nivelul din 1980.

Foarte interesantă este şi raportarea evoluţiei pensiei reale la cea a salariului real, prezentat în acelaşi breviar statistic al INS şi tot la pagina 24. Valorile consemnate sunt şi în acest caz mai mici faţă de cele din 1980, dar, de reţinut, sunt mai mari faţă de cel ale pensiei reale, până în 1990.

Se pare că pe vremea socialismului (deşi aveam doar 2,2 milioane de pensionari în 1989, de la 1,6 milioane în 1980 – la circa opt milioane de salariaţi) se înţelegea ceva mai bine că pensiile se dau din salarii. Precum şi faptul că nu e recomandat creșterea pensiilor să depăşească în dinamică reală pe cea a salariilor, care asigură sursa principală de finanţare.

În treacăt fie spus, atunci această sursă nu era doar principală, era chiar singura. Cum am avut şi noi până în 2006 şi 2007, când cheltuielile cu pensiiile încă se mai asigurau integral din contribuţiile sociale cu care erau taxate salariile.

(Citiți și: ”Noua și spectaculoasa lege a pensiilor: creștere cu 130% a cheltuielilor, formulă nouă de recalculare, noi indemnizații luate în calcul ”)

Transferul de la bugetul de stat pentru a asigura echilibrarea cerută de lege a bugetului asigurărilor sociale (altminteri practicată mai prin toate statele UE), înseamnă că, de fapt,  pensionarii îşi plătesc singuri o parte destul de importantă din pensie pe calea impozitelor directe şi indirecte (TVA, accize) achitate către bugetul de stat.

Dacă pensia ar fi mai mică cu sumele achitate de ei către stat şi virate apoi la bugetul asigurărilor sociale, rezultatul net ar fi acelaşi, doar că valoarea pensiei acordate de stat ar fi mai mică în termeni nominali şi, evident, mai puţin impresionantă.

Aşadar, pensia nominală, în expresie bănească simplă, fără a ţine cont de puterea efectivă de cumpărare care rezultă ulterior, este una, iar pensia reală este alta. Tot pensie se cheamă, dar ce contează în fapt este ce poţi face cu ea. În plus, manevra de majorare a pensiilor pe bază de viramente de la bugetul de stat umflă pensiile dar măreşte simultan şi impozitele care alimentează bugetul de stat.

Pentru că, altminteri, mărirea de pensii pe bază de expandare a datoriei publice şi/sau sacrificare a investiţiilor (inclusiv în spitale şi sănătate, care, mai ales de la o vârstă încolo, e mai bună decât toate) e sinucidere curată la nivelul finanţelor publice, după cum se poate vedea în cazul Greciei.

Care a mers cu majorarea pensiilor până a ajuns din urmă Germania fără să aibă, însă, şi economia Germaniei. Şi a trebuit apoi să sufere mai multe runde de ajustări financiare dureroase, soldate cu retrogradarea generală a nivelului de trai spre cel din Europa Centrală.

Sunt câteva consideraţii care ar trebui avute în vedere atât de factorii de decizie cât şi de beneficiarii eventualelor majorări bazate mai degrabă pe dorinţe şi trebuinţe decât pe susţinerea durabilă din partea economiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Răzvan ATIM, General Manager, Europa de Est, UiPath: este esențial să avem autostrăzi fizice, dar și autostrăzile digitale sunt importante

Raluca Florescu

„Cred că acum este esențial să stabilim un dialog public-privat, instituțiile statului să utilizeze capacitatea și aportul de cunoștințe al companiilor din privat. Avem destul… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a atras 8,5 mld. euro prin a treia emisiune de obligaţiuni suverane ale UE, pentru Programul SURE

Adrian N Ionescu

A treia emisiune de obligaţiuni realizată miercuri de Comisia Europeană a fost suprasubscrisă de peste 13 ori și s-a încheiat cu atragerea unor resurse de… Mai mult

Stiri

Ionuț Țața – Rețeaua Clusterelor de IT din România: România digitală are nevoie de crearea de competențe, facilități de testare, ecosistem de inovare și acces la finanțare

Razvan Diaconu

Creșterea competențelor digitale (atât celor de bază cât și a unora specifice), facilități de testare a tehnologiilor înainte de implementarea lor, crearea unui ecosistem de… Mai mult

Europa

În sfârșit: Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe Joe Biden pentru victoria în prezidențialele SUA

Adrian N Ionescu

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat miercuri pe Joe Biden pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale americane, printr-un mesaj citat de presa de stat chineză… Mai mult

Stiri

Ionuț STANIMIR – BCR, inițiator TechNation: 5G, Inteligența Artificială, rețelele inteligente sunt deja un nou tip de putere și de societate

Raluca Florescu

„Dacă vorbim despre state, trebuie să ne uităm nu doar la puterea economică sau politică, pentru că astăzi, 5G , Inteligența Artificială, editarea genetică, autostrăzi… Mai mult

Stiri

Licitație demarată pentru achiziționarea a 3 mil. de teste Covid rapide. Exemplul Slovaciei

Vladimir Ionescu

Rata de pozitivare a testelor Covid-19 a crescut, ceea ce arată că acum pandemia se răspândește, a declarat miercuri seara președintele Klaus Iohannis. Există speranța… Mai mult

Stiri

Mihai Rotariu, Public Affairs & Communication Leader CERT-RO: Din curicula educațională din România nu trebuie să lipsească un curs de securitate cibernetică

Raluca Florescu

„În cazul incidentelor de securitate cibernetică, principala victimă e utilizatorul obișnuit, nu persoane specializate în IT, ci oameni simpli, care se folosesc de tehnologie în… Mai mult