La obiect

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU. Începe școala și… Mai mult

08.09.2019

La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

De luat aminte, dinainte de `89. Pensia – între creşterea nominală şi puterea de cumpărare reală

de Marin Pana , 21.8.2018

Având în vedere promisiunile de majorare semnificativă a pensiilor în următorii ani, am căutat în trecut o perioadă similară, în afară de isprava din 2008-2009 care a dezechilibrat definitiv bugetul asigurărilor de stat şi l-a trimis cu deficitul anual spre suma de patru miliarde euro, ce trebuie virată de la bugetul de stat pentru a acoperi diferenţa între sumele colectate din salarii şi sumele plătite efectiv.

Am găsit, înainte de anul 1989, când (cel puţin în teorie) aveam un sistem de preţuri fixe iar puterea de cumpărare a banilor primiţi ar fi trebuit să se păstreze, următoarele date publicate de INS în Breviarul statistic al României pe anul 1991, la paginile 24 şi 26, unde regăsim pensia medie lunară din sistemul asigurărilor sociale şi dinamica pensiei medii reale ( puterea de cumpărare efectivă a sumelor primite).

După cum se poate vedea, în deceniul care premers evenimentele din decembrie 1989, pensia medie a fost majorată cu circa 46%, până la 1.420 de lei, dar puterea efectivă de cumpărare a acestei sume de bani a scăzut cu şase procente. De-abia după schimbarea de regim, pensia medie a fost majorată cu încă 11%, până la 1.575 lei şi de-abia aşa a urcat, în termeni reali, peste nivelul din 1980.

Foarte interesantă este şi raportarea evoluţiei pensiei reale la cea a salariului real, prezentat în acelaşi breviar statistic al INS şi tot la pagina 24. Valorile consemnate sunt şi în acest caz mai mici faţă de cele din 1980, dar, de reţinut, sunt mai mari faţă de cel ale pensiei reale, până în 1990.

Se pare că pe vremea socialismului (deşi aveam doar 2,2 milioane de pensionari în 1989, de la 1,6 milioane în 1980 – la circa opt milioane de salariaţi) se înţelegea ceva mai bine că pensiile se dau din salarii. Precum şi faptul că nu e recomandat creșterea pensiilor să depăşească în dinamică reală pe cea a salariilor, care asigură sursa principală de finanţare.

În treacăt fie spus, atunci această sursă nu era doar principală, era chiar singura. Cum am avut şi noi până în 2006 şi 2007, când cheltuielile cu pensiiile încă se mai asigurau integral din contribuţiile sociale cu care erau taxate salariile.

(Citiți și: ”Noua și spectaculoasa lege a pensiilor: creștere cu 130% a cheltuielilor, formulă nouă de recalculare, noi indemnizații luate în calcul ”)

Transferul de la bugetul de stat pentru a asigura echilibrarea cerută de lege a bugetului asigurărilor sociale (altminteri practicată mai prin toate statele UE), înseamnă că, de fapt,  pensionarii îşi plătesc singuri o parte destul de importantă din pensie pe calea impozitelor directe şi indirecte (TVA, accize) achitate către bugetul de stat.

Dacă pensia ar fi mai mică cu sumele achitate de ei către stat şi virate apoi la bugetul asigurărilor sociale, rezultatul net ar fi acelaşi, doar că valoarea pensiei acordate de stat ar fi mai mică în termeni nominali şi, evident, mai puţin impresionantă.

Aşadar, pensia nominală, în expresie bănească simplă, fără a ţine cont de puterea efectivă de cumpărare care rezultă ulterior, este una, iar pensia reală este alta. Tot pensie se cheamă, dar ce contează în fapt este ce poţi face cu ea. În plus, manevra de majorare a pensiilor pe bază de viramente de la bugetul de stat umflă pensiile dar măreşte simultan şi impozitele care alimentează bugetul de stat.

Pentru că, altminteri, mărirea de pensii pe bază de expandare a datoriei publice şi/sau sacrificare a investiţiilor (inclusiv în spitale şi sănătate, care, mai ales de la o vârstă încolo, e mai bună decât toate) e sinucidere curată la nivelul finanţelor publice, după cum se poate vedea în cazul Greciei.

Care a mers cu majorarea pensiilor până a ajuns din urmă Germania fără să aibă, însă, şi economia Germaniei. Şi a trebuit apoi să sufere mai multe runde de ajustări financiare dureroase, soldate cu retrogradarea generală a nivelului de trai spre cel din Europa Centrală.

Sunt câteva consideraţii care ar trebui avute în vedere atât de factorii de decizie cât şi de beneficiarii eventualelor majorări bazate mai degrabă pe dorinţe şi trebuinţe decât pe susţinerea durabilă din partea economiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Exit-poll alegeri Israel – Likud, partidul lui Netanyahu, se clasează pe locul 2

Iulian Soare

Coaliţia de centru-stânga Albastru & Alb, condusă de Benjamin Gantz, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar anticipat din Israel, fiind urmată partidul Likud… Mai mult

Europa

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamenter auto din România

Adrian N Ionescu

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii… Mai mult

Stiri

Primăria Generală împrumută 574 milioane lei ca să refinanțeze datoria publică locală

Vladimir Ionescu

Consiliul Municipal au adoptat în şedinţa de marţi un proiect care prevede contractarea şi/sau garantarea unei finanţări rambursabile în valoare totală de până la 574.869.000… Mai mult

Stiri

Parchetul General verifică toate dosarele de dispariție de persoane înregistrate în ultimii 10 ani

Vladimir Ionescu

Parchetul General derulează cea mai amplă operațiune de control din istoria Ministerului Public. Sunt verificate, a anunțat procurorul general interimar, Bogdan Licu, toate dosarele, instrumentate… Mai mult

Stiri

Guvernul a făcut lista cu 116 proiecte din marile investiții finanțate din Fondul Suveran. Valoarea acestora – 2 mld. lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, marți, primele 116 proiecte finanțate prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), cu o valoare totală de circa două miliarde de… Mai mult

Stiri

Ana Birchall repetă: Ministerul Justiției nu susține funcționarea Secției Speciale ”în această formă”

Vladimir Ionescu

Grupul de lucru interministerial coordonat de Ministerul Justiției a ajuns la concluzii preliminare legate de Secția specială de investigare a magistraților. ”Sunt două concluzii destul… Mai mult

Stiri

Alegeri legislative în Israel – sondajele arată egalitatea principalelor 2 partide

Iulian Soare

Israelienii votează marţi în alegeri legislative dur disputate, în care se înfruntă premierul în exerciţiu Benjamin Netanyahu, aflat la putere de un deceniu, şi fostul… Mai mult