De la PIB/capita la salariul mediu net – o fotografie pe județe: fenomene salariale și mitologii regionale

Analiza de mai jos pune în comparație legatura dintre PIB/capita și salariul mediu net – pe județe.
Fenomenele pe care această comparație le scoate la iveală sunt diverse:
de la ce înseamnă ponderea salariaților bugetari în totalul angajaților dintr-un județ, până la forța economiei private producătoare de PIB și salariile medii nete dintr-un județ;
și mai dărâmă un mit – cele 3 regiuni din Transilvania nu au un PIB/capita peste media națională: sunt pe această medie, iar regiunile sărace sunt ”remorcate” de București-Ilfov.

***

Înainte de-a privi hărțile și graficele, să începem cu câteva exemple:

Județul Arad are un PIB per capita cu 79% mai mare decât cel din Giurgiu, dar salariul mediu net din Giurgiu este superior celui din Arad.

Bacăul și Constanța au salarii medii nete similare, în timp ce PIB-ul județului de la Marea Neagră este semnificativ peste cel al Bacăului. Acestea sunt doar două exemple ale impactului statistic pe care îl are raportul dintre numărul salariaților din sistemul public și cel din economia reală asupra câștigurilor medii în profil teritorial.

Aceste diferențe sunt date în primul rând de raportul dintre numărul salariaților din privat și cel al bugetarilor (dată fiind diferența de ocupare din județele sărace, unde bugetarii au o pondere mai mare), dar și de structura economiei.

Datele reprezintă cele mai recente estimări ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) aferente anului 2023, din Prognoza de toamnă 2023, publicată în 2024.

Două fotografii și explicația diferențelor dintre ele: PIB/capita și salariul mediu net pe județe

Excluzând cazul special al Capitalei din calcule, PIB-ul mediu pe cap de locuitor la nivel național a fost anul trecut de 13.129 euro. Capitala are singură un pib/capita de 47.000 de euro.

În cinci județe, PIB/capita s-a plasat sub 9.000 de euro, ilustrare a discrepanțele teritoriale masive din interiorul României:

• Botoșani – 7.594 euro
• Suceava – 8.833 euro
• Vaslui – 7.498 euro
• Călărași – 8.745 euro
• Giurgiu – 8.034 euro

Județele cu cel mai mare PIB pe locuitor (peste 17.000 euro):

• Constanța – 18832
• Prahova – 17315
• Timiș – 22723
• Cluj -24826
• Brașov – 19865
• Sibiu – 17622
• București – 46968

Salariul mediu net la nivel național (din nou, fără Capitala), a fost de 3.718 lei, iar cinci județe au avut câștiguri sub 3.300 de lei:

• Harghita – 3.264 lei
• Mehedinți – 3.281 Lei
• Teleorman – 3.280 lei
• Vrancea – 3.221 lei

Cele mai mari câștiguri salariale nete (peste 4.000 lei):

• Iași – 4476 lei
• Prahova – 4166
• Timiș – 4865
• Cluj – 5487
• Brașov – 4282
• Sibiu – 4266
• Ilfov – 4524
• București – 6051

Explicații și câteva studii de caz:

Elementul determinant ce generează această anomalie este raportul dintre numărul salariaților de la stat și cei din privat, în condițiile unei ocupări reduse. Cei de la stat au salarii sensibil mai mari decât angajații din privat.

În județele sărace, a explicat Ionuț Dumitru, economist-șef, Raiffeisen Bank (foto), pentru CursdeGuvernare, ponderea angajaților din sistemul public este mai mare, iar în sistemul bugetar salariile sunt mai mari, mai ales că predomină lucrătorii din administrația locală, profesorii și personalul din sănătate, toate trei categorii mai bine plătite comparativ cu mediul privat.

Câteva studii de caz:

Giurgiu vs. Arad vs. Bihor

În județul Giurgiu, predominant agricol, salariul mediu net este de 3.703 lei, mai mare decât în două dintre vestitele județe de la granița cu Ungaria, puternic industrializate și cu numeroase linii d eproducție ale unor companii străine: Arad și Bihor.

Salariile medii nete din cele două județe ce fac parte din Regiunea Banat – Crișana sunt inferioare celui Giurgiu:

• Arad – 3.649 de lei
• Bihor – 3.555 lei

Aceasta, cu toate că județele din vestul țării au un PIB mediu pe cap de locuitor cu mult peste cel din Giurgiu:

• Giurgiu – 8.034 euro
• Arad – 14.730 euro/capita
• Bihor – 13.277 de euro

În calculele ce urmează, numărul salariaților din sistemul public nu cuprinde societățile de stat, unitățile publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se colecteaza pe baza de esantion reprezentativ la nivel de judet și nici forțele armate și personalul asimilat (Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații etc.).

După cum nici numărul salariaților din privat nu este exhaustiv.

Conform datelor INS corespunzătoare anului 2022, județul Giurgiu (260.200 locuitori, populație rezidentă) avea 35.184 de salariați, dintre care:

• 11.635 erau bugetari (reprezentau peste 60% din cei din privat)
• 19.065 erau lucrători în sistem privat

În Arad (410.267 persoane rezidente) avea în 2022 de 3,5 ori mai mulți salariați decât Giurgiu – 124.822, deși populația nu este nici măcar dublă.

• 22.276 erau bugetari
• 68.067 lucrau în privat

Teleorman vs. Bacău vs. Constanța

Există și alți factori determinanți ce duc la situații contrare percepției comune.

Județul Bacău, de exemplu, are un PIB pe cap de locuitor mult sub media națională – 10.445 euro (față de media 13.129 euro), în cadrându-se în aceeași categorie cu Teleormanul (10.570 euro). Cu toate acestea, câștigul salarial mediu este de 3.803 lei, față de 3.280 lei.

De asemenea, seamănă raportul dintre numărul salariaților de la stat și cei din privat. Angajații din privat din Teleorman sunt lucrători agricoli sau din sectoare foarte prost plătite, comparativ cu cei din industria în dezvoltare a Bacăului.

Pe de altă parte, același salariu mediu precum în județul Bacău există și în Constanța, județ cu un PIB pe cap de locuitor net superior celui din Bacău. Astfel, în Constanța salariul mediu este de 3.839 de lei, la un PIB per capita de 18.832 de euro.

Constanța este un județ cu o pondere însemnată a lucrătorilor din turism, cel mai prost plătiți din țară.

Județul Argeș, cu producătorul Dacia, figurează cu un salariu mediu de 3.901, pe când în Prahova, salariile angajaților din industria energetică au urcat la peste 4.000 de lei.

Prahova a avut unul dintre cele mai mari avansuri ale salariului mediu, față de 2022, de 15,1%, în timp ce în Capitală a fost de doar 14,1, inferior și Brașovului și aproape întregii Regiuni Nord-Vest (cu excepția Sălajului, care a fost aproape de media națională – 13,8%, față de media de 13,9).

Media creșterii pe Regiunea de Nord-Vest a fost de 16%.

Campion al majorării salariale a fost Clujul, cu 17,3% avans al câștigurilor salariale medii.

Conform ultimelor date INS, pentru noiembrie 2023, cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației: aproape 11.000 euro, în timp ce la extrema cealaltă s-au situat salariile din hoteluri și restaurate: 2.620 de lei net.

PIB-ul mediu al județelor a cunoscut o creștere cu 2%, Bucureștiul situându-se imediat sub medie, cu 1,9% avans. S-au remarcat județele din Regiunea Vest și Nord-Vest, ale căror medii au fost de 2,7%. Clujul a avut un avans al PIB-ului de 4,4% și Timiș – 4,0%, la fel ca al județului Argeș.

Disparitățile regionale: Regiunile din Transilvania nu sunt peste media națională; cel mai mic indice la PIB/locuitor în regiunea Nord-Est, cel mai mic indice al salariului mediu în Regiunea Sud-Est

Aceste diferențe date de diferite factori, pornind de la raportul salariaților din privat și bugetari, structura economiei și chiar numărul de emigrați și remitențe se reflectă în profil teritorial și la nivelul regiunilor de dezvoltare.

Astfel, în timp ce Regiunea Nord-Est are un PIB pe locuitor de de numai 61,2, comparativ cu media națională, cel mai mic salariu net se înregistrează în Regiunea Sud-Est – 82,6.

Datele arată, de asemenea, că Regiunea Nord-Vest este singura, în afara București – Ilfov, care depășește media națională la PIB-locuitor.

Indicii de disparitate au fost calculaţi conform metodologiei Institutului Naţional de Statistică, prin raportarea nivelului regional la nivelul naţional.

****

(Citiți și: ””Țară foarte bogată – caut urgent plan de Țară”. Cronicile 83 – Sumar, titluri, autori”)