fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

De ce trebuie România să adere la uniunea bancară a zonei euro

de Marin Pana 16.9.2012

Aparent, România nu ar avea de ce să participe la o uniune bancară a zonei euro din moment ce nici nu îndeplinește criteriile de aderare și nici situația monedei unice nu este una strălucită pentru moment.

Cu toate acestea, din moment ce mai mult de șase șeptimi din sistemul nostru bancar este controlat de bănci aflate sub incidența noilor reguli de supraveghere ale viitoarei uniuni bancare, nu putem sta deoparte.

Dezbaterea privind adoptarea mondei unice europene în 2015 a fost trecută în planul secund, dată fiind situația dificilă cu care se confruntă state ce folosesc moneda unică și nu pot utiliza pârghia politicii valutare pentru a-și ușura situația din perspectivă macroeconomică. Dar obiectivul nu a fost abandonat, deoarece este important să avem o țintă care să ne păstreze conectați pe drumul reformelor.

Să reamintim criteriile

Pentru aderarea la euro, trebuie îndeplinite cinci criterii nominale de convergenţă şi una juridică, prin care trebuie adusă legislaţia de organizare şi funcţionare a băncii centrale naţionale la un numitor comun cu cea a Băncii Centrale Europene.

Dintre cele cinci condiţii nominale, trei sunt independente de evoluţiile din celelalte state membre ale zonei euro, iar două sunt relative, vizând atingerea unei ţinte în mişcare.

Criteriile independente sunt:

  • existenţa unei datorii publice situate sub 60% din PIB,
  • menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB,
  • stabilitatea cursului de schimb, dovedită prin încadrarea timp de doi într-o bandă de variaţie de plus-minus 15% faţă de o paritate centrală fixă în raport cu euro ( aici apare un anumit grad de relativitate, moneda unică europeană fiind ea însăşi flotantă faţă de alte valute importante).
  • În plus, pentru aderarea la euro, inflaţia trebuie să fie cu cel mult 1,5% peste media celor mai performante trei state din zona euro, iar rata nominală a dobânzii pe termen lung la obligaţiunile emise de stat să fie cu cel mult 2% peste media celor mai scăzute valori din trei ţări din Euroland. Pe scurt, trebuie să dovedim că “ne încadrăm”, că putem evolua sincron cu viitori parteneri de politică monetară.

Şansele de reuşită

Adoptarea legislaţiei o putem face, datoria publică o avem în regulă, inflația se află în parametrii impuși, iar cursul de schimb a rezistat în limita de 15% față de reperul dat de estimarea oficailă pe care s-a făcut inițial bugetul de stat (4,21 lei/euro), chiar și în condițiile derapajelor majore din zona politică, care ne-au atras oprobriul Europei.

Să mai presupunem că ne păstrăm cu deficitul bugetar în program ( deocamdată stăm bine, cu un deficit de 1,15% din PIB preliminat, după primele șapte luni) și că vom reuși să parcurgem perioada de alegeri fără a oferi beneficii fără acoperire, care ar putea să ne afecteze în 2013 şi 2014. Mai rămâne dobânda pe termen lung, unde am reușit să lungim termenele de plată și să coborâm spre niveluri sub cele ale Italiei sau Spaniei.

Totuși, experienţa a arătat că, şi dacă o ţară strânge din dinţi până trece examenul euro ( vezi cazul Gerciei), ulterior tot eşafodajul macroeconomic se poate dărâma în urma tensiunilor acumulate. Imposibilitatea de a mai folosi cursul de schimb drept amortizor pentru şocurile economice prespune o economie solidă, competitivă. Altminteri, efectele pot fi dramatice.

Intrarea în zona euro ne-ar lăsa fără posibilitatea devalorizării monedei naţionale pentru a compensa un ritm mai redus de creştere a productivităţii muncii și fără posibilitatea de a include parţial în curs un spor al aceleiaşi productivităţi.

De aceea, nu trebuie să ne precipităm și va trebui să chibzuim bine la ce paritate fixă leu-euro se va face trecerea.

Cu o competitivitate de 48% din media UE și prețuri 60% din cele europene, apropierea lor inevitabilă de cele occidentale va prespune o inflaţie mai ridicată după adoptarea euro, fără posibilitatea de majorări salariale, cel puţin din motive de competitivitate.

Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, nu doar nivelul faţă de zona euro este problema, ci și ritmul relativ de creştere faţă de ţările din zona euro.

De ce sub supraveghere bancară : atitudinea proactivă

Aflate în același regim de flotare controlată a monedei naționale ca și România, Polonia nu se grăbește să intre și nici Cehia nu o face, deși aceste state sunt puternic conectate la Euroland și chiar se află între primii zece parteneri comerciali ai acestuia.

Bulgaria, care are paritatea de intrare deja clară (egală cu a fostei mărci germane) a declinat și ea interesul pentru o aderare pe termen scurt la mecanismul ERM II, care reprezintă anticamera întinsă pe doi ani a trecerii la euro.

Totuși, reamintim că adoptarea euro nu este, pentru România, o problemă de ”dacă” ci de ”când”. Tratatul de aderare la UE ne plasează doar temporar în situația de a mai păstra moneda națională ( noi nu avem clauză de opt-out, precum Marea Britanie sau Danemarca).

Tocmai de aceea, va trebui să ne păstrăm conectați la măsurile care se vor lua în sectorul bancar din zona euro.

Numai două bănci străine (ING și Citibank) sunt prezente în România ca persoane juridice străine cu sucursale locale, restul au înființat filiale înregistrate în țara noastră, supuse regimului de supraveghere al BNR. Dar capitalul străin este covârșitor în sistemul nostru bancar, iar măsurile prudențiale luate asupra băncilor-mamă trebuie bine cunoscute.

Totodată, supravegherea centralizată la nivelul BCE ar fi utilă pentru credibilitate și convertirea ei în dobânzi mai mici. După cum, ar fi bine să avem și un cuvânt de spus asupra eventualelor consecințe pe care măsurile luate de BCE le-ar avea în privința condițiilor de finanțare din economia românească. Suntem o piață destul de semnificativă pentru a face acest lucru.

Așadar, momentul aderării la Euroland trebuie pregătit inclusiv pe calea participării la uniunea bancară.

Pe lângă partea tehnică de indicatori şi evoluţia economiei, contează decizia strategică în sensul unei pregătiri proactive a sistemului bancar și nu reactive. După care va trebui să ținem aproape de indicatorii Maastricht și să utlizăm (cu cap) prima șansă favorabilă ce se va ivi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.9.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Virgil Popescu: Guvernul evaluează scenariul în care Romgaz preia integral participația Exxon la exploatarea gazelor din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

Compania poloneză PGNiG s-a retras din proiectul consorțiului care ar urma să cumpere participația Exxon Mobil la asocierea cu OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale… Mai mult

Stiri

Mark Zuckerberg, către angajați: Atenție la alegeri, Facebook nu trebuie folosit ca platformă de instigare la violență

Raluca Florescu

Mark Zuckerberg, șeful  Facebook, s-a arătat îngrijorat cu privire la posibilele violențe ce ar putea urma după alegerile din SUA, îndemnându-și angajații să „facă mai… Mai mult

Stiri

Document / Ionuț Dumitru (VIDEO) – despre problema dezvoltării locale: Bucureștiul concentrează  peste 23% din PIB-ul țării – PIB-ul per capita în Vaslui e de 46% din media națională, iar în București e de 260%

Raluca Florescu

Capitala concentrează apropae un sfert din PIB-ul țării, respectiv 23%, a declarat Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank, în cadrul conferinței „Accelerarea dezvoltării României… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană cere României și Greciei să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice

Raluca Florescu

Comisia Europeană a cerut vineri Greciei şi României să adopte programe naţionale de control al poluării atmosferice, conform Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale,… Mai mult

Europa

Ucraina / Președintele Zelenski cere parlamentului dizolvarea Curții Constituționale, care a respins mai multe legi anticorupție

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski (foto), a cerut vineri parlamentului de la Kiev să dizolve Curtea Constituţională şi să anuleze decizia acestei instanţe prin care au… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Nu majorăm taxe și impozite. Propuneri ale intreprinzătorilor vor fi incluse în programul de guvernare

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban susține că Executivul nu are în plan creșterea de taxe și impozite. “O mai spun o dată, pentru că o dată la… Mai mult

Stiri

Aproape 1.000 de cazuri de Covid la Terapie Intensivă

Vladimir Ionescu

Un număr de 6.546 de noi cazuri de coronavirus au fost identificate în ultimele 24 de ore, la un număr de 36.335 de teste, 22.342 în… Mai mult