Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

De ce trebuie România să adere la uniunea bancară a zonei euro

de Marin Pana 16.9.2012

Aparent, România nu ar avea de ce să participe la o uniune bancară a zonei euro din moment ce nici nu îndeplinește criteriile de aderare și nici situația monedei unice nu este una strălucită pentru moment.

Cu toate acestea, din moment ce mai mult de șase șeptimi din sistemul nostru bancar este controlat de bănci aflate sub incidența noilor reguli de supraveghere ale viitoarei uniuni bancare, nu putem sta deoparte.

Dezbaterea privind adoptarea mondei unice europene în 2015 a fost trecută în planul secund, dată fiind situația dificilă cu care se confruntă state ce folosesc moneda unică și nu pot utiliza pârghia politicii valutare pentru a-și ușura situația din perspectivă macroeconomică. Dar obiectivul nu a fost abandonat, deoarece este important să avem o țintă care să ne păstreze conectați pe drumul reformelor.

Să reamintim criteriile

Pentru aderarea la euro, trebuie îndeplinite cinci criterii nominale de convergenţă şi una juridică, prin care trebuie adusă legislaţia de organizare şi funcţionare a băncii centrale naţionale la un numitor comun cu cea a Băncii Centrale Europene.

Dintre cele cinci condiţii nominale, trei sunt independente de evoluţiile din celelalte state membre ale zonei euro, iar două sunt relative, vizând atingerea unei ţinte în mişcare.

Criteriile independente sunt:

  • existenţa unei datorii publice situate sub 60% din PIB,
  • menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB,
  • stabilitatea cursului de schimb, dovedită prin încadrarea timp de doi într-o bandă de variaţie de plus-minus 15% faţă de o paritate centrală fixă în raport cu euro ( aici apare un anumit grad de relativitate, moneda unică europeană fiind ea însăşi flotantă faţă de alte valute importante).
  • În plus, pentru aderarea la euro, inflaţia trebuie să fie cu cel mult 1,5% peste media celor mai performante trei state din zona euro, iar rata nominală a dobânzii pe termen lung la obligaţiunile emise de stat să fie cu cel mult 2% peste media celor mai scăzute valori din trei ţări din Euroland. Pe scurt, trebuie să dovedim că “ne încadrăm”, că putem evolua sincron cu viitori parteneri de politică monetară.

Şansele de reuşită

Adoptarea legislaţiei o putem face, datoria publică o avem în regulă, inflația se află în parametrii impuși, iar cursul de schimb a rezistat în limita de 15% față de reperul dat de estimarea oficailă pe care s-a făcut inițial bugetul de stat (4,21 lei/euro), chiar și în condițiile derapajelor majore din zona politică, care ne-au atras oprobriul Europei.

Să mai presupunem că ne păstrăm cu deficitul bugetar în program ( deocamdată stăm bine, cu un deficit de 1,15% din PIB preliminat, după primele șapte luni) și că vom reuși să parcurgem perioada de alegeri fără a oferi beneficii fără acoperire, care ar putea să ne afecteze în 2013 şi 2014. Mai rămâne dobânda pe termen lung, unde am reușit să lungim termenele de plată și să coborâm spre niveluri sub cele ale Italiei sau Spaniei.

Totuși, experienţa a arătat că, şi dacă o ţară strânge din dinţi până trece examenul euro ( vezi cazul Gerciei), ulterior tot eşafodajul macroeconomic se poate dărâma în urma tensiunilor acumulate. Imposibilitatea de a mai folosi cursul de schimb drept amortizor pentru şocurile economice prespune o economie solidă, competitivă. Altminteri, efectele pot fi dramatice.

Intrarea în zona euro ne-ar lăsa fără posibilitatea devalorizării monedei naţionale pentru a compensa un ritm mai redus de creştere a productivităţii muncii și fără posibilitatea de a include parţial în curs un spor al aceleiaşi productivităţi.

De aceea, nu trebuie să ne precipităm și va trebui să chibzuim bine la ce paritate fixă leu-euro se va face trecerea.

Cu o competitivitate de 48% din media UE și prețuri 60% din cele europene, apropierea lor inevitabilă de cele occidentale va prespune o inflaţie mai ridicată după adoptarea euro, fără posibilitatea de majorări salariale, cel puţin din motive de competitivitate.

Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, nu doar nivelul faţă de zona euro este problema, ci și ritmul relativ de creştere faţă de ţările din zona euro.

De ce sub supraveghere bancară : atitudinea proactivă

Aflate în același regim de flotare controlată a monedei naționale ca și România, Polonia nu se grăbește să intre și nici Cehia nu o face, deși aceste state sunt puternic conectate la Euroland și chiar se află între primii zece parteneri comerciali ai acestuia.

Bulgaria, care are paritatea de intrare deja clară (egală cu a fostei mărci germane) a declinat și ea interesul pentru o aderare pe termen scurt la mecanismul ERM II, care reprezintă anticamera întinsă pe doi ani a trecerii la euro.

Totuși, reamintim că adoptarea euro nu este, pentru România, o problemă de ”dacă” ci de ”când”. Tratatul de aderare la UE ne plasează doar temporar în situația de a mai păstra moneda națională ( noi nu avem clauză de opt-out, precum Marea Britanie sau Danemarca).

Tocmai de aceea, va trebui să ne păstrăm conectați la măsurile care se vor lua în sectorul bancar din zona euro.

Numai două bănci străine (ING și Citibank) sunt prezente în România ca persoane juridice străine cu sucursale locale, restul au înființat filiale înregistrate în țara noastră, supuse regimului de supraveghere al BNR. Dar capitalul străin este covârșitor în sistemul nostru bancar, iar măsurile prudențiale luate asupra băncilor-mamă trebuie bine cunoscute.

Totodată, supravegherea centralizată la nivelul BCE ar fi utilă pentru credibilitate și convertirea ei în dobânzi mai mici. După cum, ar fi bine să avem și un cuvânt de spus asupra eventualelor consecințe pe care măsurile luate de BCE le-ar avea în privința condițiilor de finanțare din economia românească. Suntem o piață destul de semnificativă pentru a face acest lucru.

Așadar, momentul aderării la Euroland trebuie pregătit inclusiv pe calea participării la uniunea bancară.

Pe lângă partea tehnică de indicatori şi evoluţia economiei, contează decizia strategică în sensul unei pregătiri proactive a sistemului bancar și nu reactive. După care va trebui să ținem aproape de indicatorii Maastricht și să utlizăm (cu cap) prima șansă favorabilă ce se va ivi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.9.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Fac apel la calm, să se respecte normele de igienă

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult