fbpx

Europa

Salariul minim în pandemie – o analiză la nivelul UE

Salariul minim în majoritatea statelor UE a fost majorat precaut între 2020 și 2021, dar au crescut, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în… Mai mult

13.06.2021

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

De ce trebuie România să adere la uniunea bancară a zonei euro

de Marin Pana 16.9.2012

Aparent, România nu ar avea de ce să participe la o uniune bancară a zonei euro din moment ce nici nu îndeplinește criteriile de aderare și nici situația monedei unice nu este una strălucită pentru moment.

Cu toate acestea, din moment ce mai mult de șase șeptimi din sistemul nostru bancar este controlat de bănci aflate sub incidența noilor reguli de supraveghere ale viitoarei uniuni bancare, nu putem sta deoparte.

Dezbaterea privind adoptarea mondei unice europene în 2015 a fost trecută în planul secund, dată fiind situația dificilă cu care se confruntă state ce folosesc moneda unică și nu pot utiliza pârghia politicii valutare pentru a-și ușura situația din perspectivă macroeconomică. Dar obiectivul nu a fost abandonat, deoarece este important să avem o țintă care să ne păstreze conectați pe drumul reformelor.

Să reamintim criteriile

Pentru aderarea la euro, trebuie îndeplinite cinci criterii nominale de convergenţă şi una juridică, prin care trebuie adusă legislaţia de organizare şi funcţionare a băncii centrale naţionale la un numitor comun cu cea a Băncii Centrale Europene.

Dintre cele cinci condiţii nominale, trei sunt independente de evoluţiile din celelalte state membre ale zonei euro, iar două sunt relative, vizând atingerea unei ţinte în mişcare.

Criteriile independente sunt:

  • existenţa unei datorii publice situate sub 60% din PIB,
  • menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB,
  • stabilitatea cursului de schimb, dovedită prin încadrarea timp de doi într-o bandă de variaţie de plus-minus 15% faţă de o paritate centrală fixă în raport cu euro ( aici apare un anumit grad de relativitate, moneda unică europeană fiind ea însăşi flotantă faţă de alte valute importante).
  • În plus, pentru aderarea la euro, inflaţia trebuie să fie cu cel mult 1,5% peste media celor mai performante trei state din zona euro, iar rata nominală a dobânzii pe termen lung la obligaţiunile emise de stat să fie cu cel mult 2% peste media celor mai scăzute valori din trei ţări din Euroland. Pe scurt, trebuie să dovedim că “ne încadrăm”, că putem evolua sincron cu viitori parteneri de politică monetară.

Şansele de reuşită

Adoptarea legislaţiei o putem face, datoria publică o avem în regulă, inflația se află în parametrii impuși, iar cursul de schimb a rezistat în limita de 15% față de reperul dat de estimarea oficailă pe care s-a făcut inițial bugetul de stat (4,21 lei/euro), chiar și în condițiile derapajelor majore din zona politică, care ne-au atras oprobriul Europei.

Să mai presupunem că ne păstrăm cu deficitul bugetar în program ( deocamdată stăm bine, cu un deficit de 1,15% din PIB preliminat, după primele șapte luni) și că vom reuși să parcurgem perioada de alegeri fără a oferi beneficii fără acoperire, care ar putea să ne afecteze în 2013 şi 2014. Mai rămâne dobânda pe termen lung, unde am reușit să lungim termenele de plată și să coborâm spre niveluri sub cele ale Italiei sau Spaniei.

Totuși, experienţa a arătat că, şi dacă o ţară strânge din dinţi până trece examenul euro ( vezi cazul Gerciei), ulterior tot eşafodajul macroeconomic se poate dărâma în urma tensiunilor acumulate. Imposibilitatea de a mai folosi cursul de schimb drept amortizor pentru şocurile economice prespune o economie solidă, competitivă. Altminteri, efectele pot fi dramatice.

Intrarea în zona euro ne-ar lăsa fără posibilitatea devalorizării monedei naţionale pentru a compensa un ritm mai redus de creştere a productivităţii muncii și fără posibilitatea de a include parţial în curs un spor al aceleiaşi productivităţi.

De aceea, nu trebuie să ne precipităm și va trebui să chibzuim bine la ce paritate fixă leu-euro se va face trecerea.

Cu o competitivitate de 48% din media UE și prețuri 60% din cele europene, apropierea lor inevitabilă de cele occidentale va prespune o inflaţie mai ridicată după adoptarea euro, fără posibilitatea de majorări salariale, cel puţin din motive de competitivitate.

Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, nu doar nivelul faţă de zona euro este problema, ci și ritmul relativ de creştere faţă de ţările din zona euro.

De ce sub supraveghere bancară : atitudinea proactivă

Aflate în același regim de flotare controlată a monedei naționale ca și România, Polonia nu se grăbește să intre și nici Cehia nu o face, deși aceste state sunt puternic conectate la Euroland și chiar se află între primii zece parteneri comerciali ai acestuia.

Bulgaria, care are paritatea de intrare deja clară (egală cu a fostei mărci germane) a declinat și ea interesul pentru o aderare pe termen scurt la mecanismul ERM II, care reprezintă anticamera întinsă pe doi ani a trecerii la euro.

Totuși, reamintim că adoptarea euro nu este, pentru România, o problemă de ”dacă” ci de ”când”. Tratatul de aderare la UE ne plasează doar temporar în situația de a mai păstra moneda națională ( noi nu avem clauză de opt-out, precum Marea Britanie sau Danemarca).

Tocmai de aceea, va trebui să ne păstrăm conectați la măsurile care se vor lua în sectorul bancar din zona euro.

Numai două bănci străine (ING și Citibank) sunt prezente în România ca persoane juridice străine cu sucursale locale, restul au înființat filiale înregistrate în țara noastră, supuse regimului de supraveghere al BNR. Dar capitalul străin este covârșitor în sistemul nostru bancar, iar măsurile prudențiale luate asupra băncilor-mamă trebuie bine cunoscute.

Totodată, supravegherea centralizată la nivelul BCE ar fi utilă pentru credibilitate și convertirea ei în dobânzi mai mici. După cum, ar fi bine să avem și un cuvânt de spus asupra eventualelor consecințe pe care măsurile luate de BCE le-ar avea în privința condițiilor de finanțare din economia românească. Suntem o piață destul de semnificativă pentru a face acest lucru.

Așadar, momentul aderării la Euroland trebuie pregătit inclusiv pe calea participării la uniunea bancară.

Pe lângă partea tehnică de indicatori şi evoluţia economiei, contează decizia strategică în sensul unei pregătiri proactive a sistemului bancar și nu reactive. După care va trebui să ținem aproape de indicatorii Maastricht și să utlizăm (cu cap) prima șansă favorabilă ce se va ivi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.9.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

11% din absolvenții de clasa a VIII-a nu participă la Evaluarea Națională, din cauza corigențelor

Vladimir Ionescu

Un număr de 16.500 de absolvenți ai clasei VIII-a, ceea ce corespunde unui ponderi de 11% din total, nu se vor putea prezenta la Evaluarea… Mai mult

Stiri

Ajutoarele de 3 mil. lei pentru companiile din cultură din București au fost aprobate de Comisia Europeană

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor în valoare de 610.000 euro (circa 3 milioane de lei) lansată de autorităţile române pentru sprijinirea companiilor active… Mai mult

Europa

Consiliul UE a prelungit cu un an sancțiunile împotriva Rusiei pentru anexarea Crimeei

Iulian Soare

Consiliul UE a anunțat luni că a reînnoit cu încă un an, până la 23 iunie 2022, sancțiunile introduse ca răspuns la anexarea ilegală a… Mai mult

Stiri

Acord pentru “importul” de lucrători filipinezi – cererea de muncitori din Asia, în creștere

Razvan Diaconu

Ministrul filipinez al Muncii, Silvestre H. Bello III, și Mihail Bujor Sion, însărcinatul cu afaceri la Ambasada României din Manila, au semnat săptămâna trecută un… Mai mult

Europa

Robert Schuman, părinte fondator al UE, declarat Venerabil de către Papa Francisc – primul pas spre beatificare

Iulian Soare

Papa Francisc a autorizat decretul ce-i conferă francezului Robert Schuman (foto), considerat cel mai important dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene, titlul de Venerabil, o… Mai mult

Europa

54 milioane dolari pagube generate de atacuri cibernetice de tip pfishing în 2020 – raport Eset

Razvan Diaconu

Atacurile de tip phishing, pharming şi vishing au produs pagube de peste 54 de milioane de dolari în 2020, la nivel global, numărul utilizatorilor care… Mai mult

Stiri

Diverta, cel mai mare retailer de carte, intră în insolvență a doua oară în 11 ani

Adrian N Ionescu

Lanţul de librării Diverta, cel mai mare retailer integrat de cărţi, papetărie şi jucării, şi-a cerut intrarea în insolvenţă, pentru a doua oară în ultimii… Mai mult