Evenimentul

Guvernul Orban – demis după un mandat de 3 luni și o zi. Un pas spre anticipate

Guvernul Orban a fost demis miercuri prin moțiune de cenzură, cu 261 voturi pentru, cu 28 mai mult decât majoritatea necesară. Statistica oficială: voturi exprimate… Mai mult

05.02.2020

La obiect

Paradoxurile salariului minim românesc în context european

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, salariul minim brut din România a ajuns în ianuarie 2020 la suma de 466 euro, peste cele din Bulgaria (312… Mai mult

04.02.2020

La obiect

Guvernele României au redus cu 17% acumulările cetățenilor în pensiile private, prin reducerea contribuției

Din cauza nerespectării legii 411/2004, a fondurilor de pensii administrate privat, românii au acumulat, în contul lor personal de Pilon 2, sume cu 17% mai… Mai mult

03.02.2020

Chestiunea

România – cel mai ridicat risc de sărăcie pentru persoanele care lucrează

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România conduce în topul european al riscului de sărăcie pentru persoanele care lucrează, cu un procentaj calculat pentru anul 2018… Mai mult

03.02.2020

Cronicile

De ce statele UE își pot permite datorii publice diferite

de Marin Pana 14.6.2012

Majoritatea statelor UE au o datorie publică peste nivelul maxim de 60% cerut de unul dintre cele cinci criterii cantitative de la Maastricht, conform datelor notificate la finele lunii aprilie la Eurostat ca definitive pentru anul 2011. În vârful clasamentul îndatorării, apar patru dintre statele cunoscute sub acronimul PIIGS, Grecia, Italia, Irlanda și Portugalia.

Spania avea un nivel considerabil al datoriei publice, dar mult sub cel al colegelor menționate. Cu toate acestea, ajutorul acordat recent din partea UE pentru sprijinirea sectorului bancar, de circa 100 miliarde euro, va majora și cuantumul acesteia cu aproape zece procente.

Celelalte trei mari economii ale UE în afară de Italia, au toate o datorie publică de peste 80% din PIB, similară cu cea a Ungariei și ( aproape ) a Austriei, dar au o altă capacitate de a genera venituri, o altă cotare pe piețele internationale și altă structură a deținerilor de către investitori interni și străini.

Statele ceva mai mici ca populație și teritoriu, dar cu economii de dimensiuni mai mari decât ale României, se păstrează într-o zonă relativ sigură, de 30 – 40% din PIB, chiar dacă eficiența ridicată și competitivitatea bună, precum și moneda în regim de flotare controlată, le-ar permite teoretic să solicite și să primească fonduri ceva mai ridicate ca și cuantum.

Statele mici și cu moneda legată rigid de euro prin sistemul de consiliu monetar, precum Bulgaria, au o abordare prudentă și o datorie foarte scăzută după uzanțele europene. Cea mai nouă membră a zonei euro, Estonia, deține și cea mai scăzută datorie externă raportat la PIB ( doar 6%), dar aici a jucat un rol important și conștiința publică.

Pentru sustenabilitatea datoriei este important nu doar nivelul datoriei ci și dobânda la care se poate face rostogolirea ei ( înlocuirea obligațiilor de plată scadente cu altele noi, preferabil pe termen mediu și lung). Această dobândă depinde de percepția investitorilor care urmăresc piața asigurărilor împotriva riscului de neplată.

De exemplu, costul asigurării datoriilor României prin contracte denumite credit-default swap (CDS) pe termen mediu (cinci ani), se situa la finele primului trimestru din acest an la 3,14%. Ceea ce e mai bine decât valoarea de 4,45% înregistrată după trimestrul al patrulea al anului trecut, dar peste cotația minima de 2,12% din luna aprilie 2011.Concret, asigurarea unei datorii de 10 milioane euro a României scadentă peste cinci ani costa la finele primului trimestru circa 314 mii euro, la o probabilitate de default ( neîndeplinirea obligațiilor de plată) de circa 20%.

La nivelul bugetului pe 2012, plățile în contul datoriilor deja contractate de România vor costa în 2012 aproximativ două procente din PIB, adică, „grosso modo” tot deficitul cash prevăzut pentru anul în curs. Practic, românii vor putea cheltui centralizat exact ce au colectat și vor avea deficit numai în contul datoriilor făcute anterior. Atenție, fără a le achita, ci numai pentru a le duce mai departe.

Importanța acestui indicator de politică economică rezidă în fondurile care nu mai pot fi alocate pentru sănătate, învățământ sau dezvoltare în baza datoriilor făcute și a dobânzilor ce trebuie achitate. Aici, capacitatea de a demonstra o politică economică sănătoasă este esențială. Un stat care are o sold al datoriei accumulate în timp de 80% dar este taxat cu dobânzi de 2% se află în aceeași situație ca un stat ce are numai 40% datorie publică dar trebuie să achite dobânzi de 4%.

De aceea, nivelul de 60% este unul arbitrar și conventional, situațiile concrete fiind extreme de diferite. De la Germania, care a reușit recent performanța de a atrage fonduri cu dobândă negativă, pentru că va înapoia cu maxima siguranță banii și până la Grecia, pe care nu vrea aproape nimeni să o împrumute, chiar și la dobânzi uriașe, pentru că șansele de a-și mai recupera integral banii sunt extreme de reduse.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.6.2012

3 comentarii

  1. casandra
    14.6.2012, 11:07 am

    1. Structura datoriei publice (termene scurt, mediu, lung)
    2. Capacitatea de rambursare data de marimea bugetului public. Cand veniturile bugetului general consolidat reprezinta 35% din PIB, capacitatea de rambursare este mai mica decat in situatia in care veniturile bugetului consolidat reprezintta 48% din PIB. Nu-i asa?! Iar pentru a avea un buget public mare, fiscalitatea trebuie sa arate altfel, nu ca la papuasii Europei.

  2. Ștefan A.
    14.6.2012, 8:42 pm

    Gospodariile populatiei au investit doar o “mizerie” de 350 milioane lei in datoria publica romaneasca . Restul , pina la 212 MILIARDE lei e in mana investitorilor straini .
    Datele oficiale aici :

    http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Evolutie_dat_guv_conf_UERom_apr.pdf

    Ca urmare , atit marja de manevra privind dobinda anuala este extrem de limitata cit si necesarul de a oferi dobinzi ridicate e mai mare pentru a fi “atragatori” .
    Ca comparatie , Japonia are cea mai mare datorie publica din lume dar e aproape 100% in mana cetatenilor japonezi. Astfel statul are posibilitatea sa plateasca dobinzi extrem de mici , de 0 virgula ceva %. Absolut gestibil financiar acesta dobinda ridicola de catre guvernul si statul japonez .

    Cit priveste ce a scris doamna @casandra . In 1980 Italia avea o presiune fiscala oficiala = 30 % PIB . Cu guvernele ulterioare presiunea a crescut vertiginos la 45 % dar si datoria publica a crescut in doar 10 ani de la 60 % la 120 % PIB .
    Cu efectele cunoscute . Dezvoltare economica redusa anual , deficite bugetare ridicate . Practic a fost inceputul dezindustrializarii unei natiuni care din mizeria post razboi devenise a 5 -cea putere economica mondiala .

    Din acest punct de vedere , puteti sta linistita doamna @casandra . Romania prin goana cresterii presiunii fiscale nu va ajunge niciodata o putere . Nici macar europeana sau balcanica . 🙂
    Cind in 2009 , salarile bugetarilor si asistenta sociala reprezentau 71 % din bugetul de stat consolidat , inclusiv la academia Stefan Gheorghiu se invata cindva ca nu exista nici o posibilitate de dezvoltare.
    Poate cineva va intelege cindva ca dezvoltarea economica nu inseamna pensi de 6.000 lei lunar de la virste de 45 de ani (ca sa nu scriu de pensile speciale de peste 15.000 lei lunar ) si nici salarii de 35.000 lei lunar la stat . Acestea sint semnalele unui stat mafios clientelar . Si asta nu are absolut nimic in comun cu dezvoltarea economica a unei natiunii . Universal e cunoscut ca modelul “tara bananiera” .
    PS . La aceasta situatie mioritica au pus “umarul” intreaga clasa politica post 1989 . Fara absolut nici o exceptie .

  3. Datoria guvernamentală – o situație la zi. România și criteriile de la Maastricht » CursDeGuvernare.ro
    27.4.2014, 10:46 am

    […] (Citiți și: ”De ce statele UE își pot permite datorii publice diferite”) […]

Lăsați un comentariu


Stiri

”PNDL trebuie regândit, nu desființat” – președintele Iohannis, la adunarea primarilor de comune:

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis susține continuarea programului PNDL, dar consideră că acesta trebuie regândit, pentru a se stopa risipirea banilor publici pe lucrări inutile. Prezentă și… Mai mult

Europa

Bătălia epică dintre Mediu și Agricultură provocată de Green Deal în Bugetul multianual al UE

Victor Bratu

Directoratele Generale de Mediu și Agricultură din cadrul Comisiei Europene sunt în ”război” din cauza opiniilor divergente în legătură cu amploarea măsurilor pe care UE… Mai mult

Stiri

Marile companii ale lumii și fabricile lor din China blocate de coronavirus. Lista bunelor intenţii şi teama de recesiune

Adrian N Ionescu

Marile companii occidentale, care au zeci de fabrici în China, fac eforturi timide să repornească activitatea, măcar parţial, în unele din acestea, în vreme ce… Mai mult

Stiri

Mandate nelimitate la conducerea Consiliului Concurenței – legea a fost modificată

Vladimir Ionescu

Guvernul a eliminat în ianuarie limitarea la două mandate a membrilor plenului Consiliului Concurenței, astfel încât funcția de președinte al acestei instituții poate fi deținută… Mai mult

Stiri

Schimbare de încadrare în dosarul accidentului produs de Mario Iorgulescu: procurorii cer arestarea pentru omor

Vladimir Ionescu

Procurorii au cerut luni, Tribunalului București, mandat de arestare preventivă în lipsă pentru Mario Iorgulescu, acuzat că a provocat un accident rutier în care și-a… Mai mult

Stiri

Prima alianță electorală locală: PSD, ALDE și Pro România, candidați unici în întreg județul Bistrița

Razvan Diaconu

PSD, Pro România și ALDE vor merge împreună în alegerile locale de la nivelul județului Bistrița Năsăud, a anunțat luni președintele PSD Bistrița, Radu Moldovan… Mai mult

Stiri

Cercetare disciplinară 2020: Tot ce trebuie să știe angajatorii despre procedură și rigorile sale

AVOCATNET

Exceptând avertismentul scris, orice sancțiune disciplinară aplicată salariatului trebuie să fie precedată de o cercetare disciplinară, potrivit Codului muncii. Există reguli în privința cercetării ce… Mai mult