Am trecut, de-a lungul vieții de ziarist, prin 28 de procese – dar dacă ar fi să fac un top al confruntărilor și sâcâielilor l-a care m-a supus statul român astea ar fi undeva la coada topului.
Pe primul loc au fost mereu meciurile cu statul pe în chestiunea auto: înmatriculări la care am respectat ad literam procedurile – dar degeaba -, amenzile pe care le-am plătit mereu în 24 de ore – dar degeaba – pe scurt, niciodată nu am fost sigur că dacă respect legea statul va ține cont de asta și va înceta să mă hărțuiască și să-mi ia banii deja plătiți.
Bunăoară: primesc acum 2 zile un proces verbal de contravenție de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. În depeșă sunt înștiințat că am trecut în mod fraudulos podul de la Fetești (”dovada cu foto nr.: ….”) în data de 1 august curent, pe la ora 6 dimineața, cu mașina cu numărul B-XX-ZZZ (mașina firmei), și că, pentru asta, trebuie să plătesc o amendă.
Oi fi trecut și Podul de la Fetești – deși nu stiu dacă pe 1 august și pe la 6 dimineața. Problema e că mașina în chestiune o vândusem cu aproape 3 luni în urmă (adică acum 6 luni) – cu acte, radiere și tot tacâmul prevăzut de lege – că doar e mașină de firmă, nu-i așa?
Pun mâna pe telefon și sun la ”Infrastructura rutieră” – potrivit numărului din procesul verbal.
Obișnuit cu răutățile celor ca mine, robotul mă ia în primire din prima : ”Dacă aveți de formulat obiecții la procesele verbale de după întrăinarea autohehiculului, apăsați tasta 1”.
Aha: Deci ”Infrastructura rutieră” ȘTIE foarte bine care e problema – că oamenii, după ce-și radiază mașinile potrivit procedurilor legale, se pot trezi cu amenzi acasă pentru că statul nu comunică el cu el – de vreme ce înregistrează pe robot ce trebuie să faci atunci când ți-o iei de la stat.
Ei, ce trebuie să fac? Robotul mă sfătuiește să merg la cremenal și să contest amenda în instanță. După care, să mă mai duc o dată la serviciul de permise și înmatriculări auto și să-mi mai radiez mașina o dată – deși eu credeam că scăpasem respectând ad-literam procedurile atunci când am vândut-o.
N-am să fac asta și nici nu am să plătesc amenda pentru că eu am respectat în detaliu legea: o să las statul să-mi pună poprire pe cont și să-mi fure banii, pentru că m-ar costa mai mult din toate punctele de vedere să-l dau în judecată pentru a obține o dreptate pe care oricum o am.
Și n-ar fi prima dată când îl las pe stat să-mi fure banii : ani la rând același stat m-a scos dator cu sute bune de lei pe amenzi pe care le plătisem în 48 de ore: primeam după 2-3 ani somații să plătesc amenzile și, cum nu-mi mai păstrasem, după atât amar de vreme, procesele verbale și chitanțele, mai plăteam o dată, de data asta amenda întreagă.
Are cineva idee câte zeci de milioane se fură astfel, de la toți șoferii din România ?
Dacă întrebi la Poliție, or să-ți spună, neoficial, că rata de colectare a amenzilor de circulație e sub 50%. E un fals hoțesc : în realitate, rata reală de colectare bate spre 99% : oamenii plătesc în 48 de ore pentru a achita jumătate din sumă. Restul sunt bani pe care statul, învocând că nu are bazele de date interconectate, îi mai culege o dată, dar dublu : cine are procesele verbale de acum câțiva ani se scoate, cine nu …
Statul și-a pus camere de luat vederi pe șoselele sale (n-are asfalt, dar are camere) și oricine și-a vândut mașina e susceptibil să fie amendat pentru lipsa rovignetei, în cazul că aceasta n-a fost plătită de către noul proprietar.
Atenție: nu vorbim de cine știe ce domeniu ocult, unde datele sunt procesate de instituții speciale : vorbim de mașini și permise auto monitorizate la sânge până la nivel european – ba chiar mă bate gândul că e mai sigur că la Bruxelles oi fi figurând eu pe undeva că mi-am vândut mașina, dar la București nimeni n-a prins în 6 luni încă de veste…
Și vorbim de milioane de mașini și de șoferi.
Chiar: acum trebuie să mă aștept și la amenda pentru rovignetă ? Și dacă o iau de la început cu actele la Poliție și la Permise și înmatriculări, am voie să fac precum domnul Tăriceanu? Urgența sunt, până la urmă eu, că asta o zice – nu-i așa? – până și domnul Tăriceanu.
