joi

19 mai, 2022

De ce e greu de produs bani la buget: PIB în lei și PIB în euro

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

31 octombrie, 2013

Dincolo de discuțiile calitative privind necesitatea de a strânge mai mulți bani la buget, scrisoarea cadru publicată de Ministerul Finanțelor oferă și explicația în ceea ce privește dificultatea de a face rost de acești bani. Ea se regăsește chiar în tabelul care prezintă principalii indicatori macroeconomici luați în calcul până în anul 2017.

2017 este chiar anul probabil al intrării în mecanismul de verificare ERM II, după care timp de doi ani leul ar trebui să-și dovedească stabilitatea în raport cu euro, în condițiile în care va trebui să respectăm simultan toate condițiile cerute prin criteriile de la Maastricht. De aceea, trebuie să fim foarte atenți la construcția bugetară, întrucât ne aflăm într-un punct important pe drumul către adoptarea monedei unice europene.

Propunerile de buget pentru anul 2014 şi estimările pentru anii 2015-2017 se vor stabili conform unei proiecții a creșterii PIB care se prezintă ca în tabelul de mai jos :

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Se poate observa că România va încerca să își majoreze semnificativ rezultatul economiei exprimat în euro înainte de a ”îngheța” paritatea de schimb euro/leu:

Creșterea economică de două – trei procente în termeni reali ar trebui să se traducă într-un avans de 13,5% pe ”cincinalul” 2013 – 2017, dar asta în lei. În euro, ar trebui să ajungem la un spor de circa 35%, ceea ce este cu totul altceva.

Explicația este simplă, o bună parte din creșterea de eficiență și de competitivitate ar urma să fie trimisă în aprecierea cursului de schimb al leului față de euro. Cu avantajul major de a recupera mai rapid decalajul de nivel de trai față de Occident, dar și cu dezavantajul de a percepe mai puțin acest lucru la achiziția de produse de pe piața internă, facturate în lei.


Aici apare nu doar necesitatea de a strânge lei la buget, dar și necesitatea de a strânge la buget lei mai puternici, mai ”adevărați”.

Din perspectivă europeană, va trebui să aducem mult mai mulți euro la buget pentru a acoperi cheltuielile în lei.

Datele oficiale arată că România a revine deja în acest an la PIB-ul din 2008 dacă luăm exprimarea în euro (140,7 miliarde euro în 2013 la un curs de 4,45 lei/euro față de 139,8 miliarde euro în 2008 la un curs de 3,68 lei/euro) deși mai are de recuperat 3% în termeni reali.

Ori, economia conectată tot mai mult la piața europeană și mondială produce inevitabil cu o tehnologie conectată la euro sau dolari, în timp ce obligațiile de plată asumate de stat pentru pensii și salarii sunt, inevitabil, în lei. La fel ca și serviciile care nu pot fi prestate decât pe plan local și care vor deveni mai scumpe.


Faptul că avansul PIB ar urma să fie de două ori și jumătate mai mare în euro decât în lei este lăudabil dar asta vine cu un preț, cel al dificultăților de acomodare cu rigorile de plată a impozitelor și taxelor și cel de acceptare a unor indexări minimale de pensii și salarii din partea populației. Mediul de afaceri este cel care va fi supus la testul creșterii costurilor în euro pentru a susține politica socială în lei.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Populația ar trebui să conștientieze nu doar fluxul de venituri în lei, dar și valoarea (pentru perspectivă) în euro a stocului de avere deținut, inclusiv a valorii sumelor depuse în lei pentru viitoare pensii în euro.

Transmiterea acestui mesaj și temperarea presiunilor deja acumulate în sensul primirii de de sume mai mari în termeni nominali, dar potențial mai mici în termeni reali, ar fi esențială.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Adoptarea Euro, este un fel de plutire in SF economic, pentru o tara lipsita de industrie si de 5 milioane de locuri de munca.
    Asa cum s-a fundamentat pe 2013 Bugetul pe investitii si cresterea consumului, ambele inexistente si cu gaurile cunoscute in Buget – fara un „proiect de reconstructie economica si industriala”, care sa asigure o crestere economce de 4-5 la suta pe an – fundamentarea realista a bugetului pe viitor si adoptarea Euro, ramin improbabile.

  2. E greu sau imposibil de produs bani la bugetul de stat petru ca s-a dezvoltat la maxim FURTUL NATIONAL care este sustinut ca fiind actvitatea de baza a celor ce conduc Ro din sant in sant sau din groapa in groapa. Daca se va putea elabora un PROGRAM NATIONAL DE REDUCERE A DIMENSIUNILOR GAURILOR NEGRE DIN ECONOMIA Ro si a Evaziunii fiscale la jumatate totul va deveni roz in viata romanilor

  3. In primul caz este vorba de PIB real, adica am aplicat deflatorul pentru a determina cresterea reala, si nu cea nominala. Daca nu aplicam aveam o crestere de 6,5% , 2013/2012, in lei. Iar cresterea 2017/2012, pe nominal, ar fi fost comparabila cu cresterea pe euro, nominal. 32% vs 34,7%
    In al doilea caz, euro , nu s-a aplicat. De aici diferenta asta mare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Adoptarea Euro, este un fel de plutire in SF economic, pentru o tara lipsita de industrie si de 5 milioane de locuri de munca.
    Asa cum s-a fundamentat pe 2013 Bugetul pe investitii si cresterea consumului, ambele inexistente si cu gaurile cunoscute in Buget – fara un „proiect de reconstructie economica si industriala”, care sa asigure o crestere economce de 4-5 la suta pe an – fundamentarea realista a bugetului pe viitor si adoptarea Euro, ramin improbabile.

  2. E greu sau imposibil de produs bani la bugetul de stat petru ca s-a dezvoltat la maxim FURTUL NATIONAL care este sustinut ca fiind actvitatea de baza a celor ce conduc Ro din sant in sant sau din groapa in groapa. Daca se va putea elabora un PROGRAM NATIONAL DE REDUCERE A DIMENSIUNILOR GAURILOR NEGRE DIN ECONOMIA Ro si a Evaziunii fiscale la jumatate totul va deveni roz in viata romanilor

  3. In primul caz este vorba de PIB real, adica am aplicat deflatorul pentru a determina cresterea reala, si nu cea nominala. Daca nu aplicam aveam o crestere de 6,5% , 2013/2012, in lei. Iar cresterea 2017/2012, pe nominal, ar fi fost comparabila cu cresterea pe euro, nominal. 32% vs 34,7%
    In al doilea caz, euro , nu s-a aplicat. De aici diferenta asta mare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: