Discursul premierului britanic David Cameron a fost principalul puncte de atracţie ale zilei de joi de la Davos, acolo unde, printre altele, s-a mai discutat despre inteligenţa artificială şi pandemii, dar şi despre anunţul preşedintelui BCE, Mario Draghi, referitor la posibila reconsiderare a politicilor monetare.
BCE va reconsidera politica monetară
Banca Centrală Europeană (BCE) „va analiza şi posibil îşi va reconsidera” poziţia privind politica monetară la şedinţa din luna martie, din cauza evoluţiei sub aşteptări a inflaţiei, a anunţat preşedintele BCE, Mario Draghi, citat de Reuters.
„Între timp, vom lucra pentru a ne asigura că sunt îndepinite toate condiţiile tehnice pentru a asigura disponibilitatea pentru implementare, dacă este necesar, a tuturor opţiunilor de politică monetară”, a declarat Draghi într-o conferinţă de presă, după şedinţa de politică monetară a băncii centrale.
La Davos s-a afirmat că BCE ar putea regla programul de achiziţii de active pentru a elimina perturbările pe care le produce pe unele pieţe mai mici, precum cea a obligaţiunilor garantate. În cazul în care perspectivele pentru inflaţie şi creşterea economică globală continuă să se înrăutăţească, BCE ar putea utiliza această analiză pentru a aduce programului modificări mai importante, precum creşterea achiziţiilor lunare sau extinderea gamei de active care pot fi cumpărate, au afirmat analiştii.
Declaraţia lui Mario Draghi a cauzat rapid deprecierea euro în raport cu dolarul şi au susţinut pieţele de capital din Europa.
Main event – discursul lui David Cameron
În faţa participanţilor la Forumul Economic Mondial, premierul David Cameron şi-a continuat pledoaria pentru reforma Uniunii Europene, afirmând oarecum surprinzător că nu se grăbeşte să ajungă la o înţelegere cu Uniunea în februarie, aşa cum anunţase iniţial. Premierul britanic a afirmat că şi dacă UE acceptă pachetul de reforme propus de Marea Britanie tot mai rămân de rezolvat o serie de alte “imperfecţiuni”.
Premierul David Cameron încearcă mai nou să se alieze cu mediul internaţional de afaceri, pe care l-a solicitat să facă campanie pentru rămânerea Marii Britanii într-o Europă reformată. The Guardian a solicitat opinia CEO-ului Renault-Nissan, Carlos Ghosn, în legătură cu apelul premierului britanic, din care rezultă că această companie se va adapta oricărei decizii politice a Londrei. “Nu sunt deloc îngrijorat. Dacă Marea Britanie decide ră rămână, vom continua să facem ce facem şi azi. Dacă decide să plece, ne vom adapta. Nu avem motive de îngrijorare”, este răspunsul lui Carlos Ghosn.
Opinii politice divergente au exprimat la Davos reprezentanţii Franţei şi Germaniei. Premierul francez Manuel Valls spune că Brexitul al constitui o tragedie pentru Europa, iar ministrul german de finanţe, Wolfgang Schauble, consideră această ipoteză în primul rând o tragedie pentru Marea Britanie.
Manuel Valls a explicat indirect şi aserţiunea cu care şi-a început discursul premierul Cameron, care spunea că nu se grăbeşte să ajungă la o înţelegere cu UE pe tema reformelor solicitate de Londra, premierul francez fiind de părere că Londra are în faţă opinii europene relativ divergente, fiindu-I imposibil să încheie procesul de negociere în februarie.
Despre problemele lumii, dar mai ales despre economie
Pe fundalul consideraţiilor privind viitorul UE, turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale au dominat totuşi discuţiile liderilor politici şi de afaceri reuniţi la Forumul de la Davos.
În timp ce subiectele abordate la Davos variază între impactul robotizării asupra locurilor de muncă şi inegalităţile de gen şi avere, indicele bursier global MSCI se află la cel mai redus nivel după iulie 2013.
Dacă va rămâne la acelaşi nivel, declinul de 9,9% al indicelui MSCI din ianuarie ar fi cel mai grav după 2009.
„Nu cred că se va repeta situaţia din 2008…asta nu înseamnă că în piaţă nu există riscuri semnificative, unul dintre ele încetinirea creşterii în China”, a spus John Veihmeyer, preşedinte la compania de audit KPMG.
FMI a redus marţi estimarea referitoare la creşterea economiei mondiale pentru a treia oară în mai puţin de un an, la 3,4%, în condiţiile în care economia chineză a înregistrat în 2015 cel mai slab ritm de creştere din ultimul sfert de secol.
De la Davos, Comisarul european pentru Economie, Pierre Moscovici, a afirmat joi la televiziunea Reuters că investitorii sunt speriaţi de încetinirea rapidă a economiei chineze şi de scăderea dramatică a preţurilor petrolului, dar că nu crede că va avea loc o revenire a crizei financiare internaţionale.
„Nu cred că se va întoarce criza financiară… dar sunt riscuri de scădere care trebuie rezolvate”, a spus Moscovici.
Unii participanţi la forumul de la Davos sunt mai puţin încrezători în perspectiva anului 2016, după începutul dificil al anului.
„Turbulenţele din piaţă pot fi un semn că ceva este în neregulă şi, chiar dacă este iraţional, poate avea consecinţe reale. Ce are loc acum este un mesaj că optimismul exagerat care s-a răspândit este greşit”, a declarat pentru Reuters economistul american Joseph Stiglitz, deţinător al unui premiu Nobel pentru Economie.
În timp ce Moscovici a spus că este încrezător că băncile centrale au instrumente să revigoreze economia mondială după anii de dobânzi scăzute şi suplimentare a lichidităţilor, Stiglitz nu este convins.
„Rezerva Federală (Fed) nu înţelege. Fed creşte dobânzile, Brazilia creşte dobânzile, într-o lume în care lucrurile nu merg bine. Băncile centrale sunt deseori mai rupte de realitate decât pieţele”, a spus Stiglitz, adăugând că nu vede vreo şansă a unei intervenţii la nivelul G7 sau G20.
Afaceristul britanic Roger Carr, care este preşedinte ale grupului BAE Systems din industria apărării, spune că viitorul nu arată luminos.
„Anul trecut la Davos era o atmosferă foarte diferită, destul de bună. Problema era ce avem şi ce nu avem, nu dacă vom avea cu toţii mai puţin”, a explicat Carr, care a adăugat că atmosfera este foarte pesimistă în prezent.
Pe de altă parte, bancheri precum fostul director general al Barclays, Bob Diamond, a spus că încetinirea economiei chineze este o corecţie sănătoasă care, deşi serioasă, este necesară.
Opinia sa este susţinută şi de profesorul Ding Yuan, vice-preşedinte şi decan al China Europe International Business School în Shanghai. El a arătat că ar fi greşit să consideri că mica devalorizare a yuanului şi scăderea indicelui Shanghai 300 sunt indicatori ai sănătăţii economiei chineze.
Robotizarea, o viziune aproape apocaliptică
Inteligenţa artificială este pe cale să declanşeze schimbări terifiante pe piaţa muncii, milioane de medici, avocaţi şi alţi specialişti fiind în pericol să rămână pe dinafară, au avertizat experţi participanţi la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Andrew Moore, decan al Facultăţii de informatică de la Carnegie Mellon University, arată că maşinile efectuează deja multe dintre „sarcinile plictisitoare ale funcţionarilor”, computerele fiind capabile să ajute avocaţii să pregătească milioane de documente pentru procese, relatează The Telegraph.
„Unul după altul, veţi vedea că activităţi despre care credeam că necesită inteligenţa personală pot fi automatizate”, a spus Moore în timpul unui seminar la Davos.
În opinia sa, multe dintre profesiile despre care oamenii cred că necesită inteligenţă, cum sunt profesiile de avocaţi şi de medici, pot fi automatizate în mare măsură, iar carierele de acest tip s-ar putea restrânge.
Zhang Ya-Qin, preşedintele Baidu, cea mai mare companie chineză care oferă servicii de căutare pe Internet, consideră că robotizarea îi poate face pe oameni mai leneşi şi mai dependenţi de tehnologie.
În pofida acestor avertismente, participanţii la discuţii au fost de acord că perspectiva generală a pieţei muncii rămâne pozitivă, rolurile urmând să evolueze către sectoare mai creative.
Cercetările recente efectuate de University of Oxford arată că terapeuţii, angajaţii din sectorul sănătăţii şi cel social sunt cel mai puţin expuşi la riscul automatizării, în timp ce angajaţii în activităţi de telemarketing şi agenţii de asigurări sunt în cel mai mare pericol.
Christopher Pissarides, deţinătorul unui premiu Nobel în Economie, şi Erik Brynjolfsson, profesor la MIT, avertizează că autorităţile vor fi nevoite să reinventeze complet sistemele educaţionale, pentru a se adapta schimbărilor care vor fi aduse de creşterea automatizării.
Ei au spus că încurajarea antreprenoriatului este esenţială. „Este dificil să înveţi maşinile să fie cu adevărat creative. Este practic imposibil ca un robot să vină cu o idee nouă de afaceri”, a arătat Brynjolfsson.
Stuart Russell, profesor de informatică la University of California, Berkeley, este foarte optimist că maşinile pot îmbunătăţi standardul de viaţă al oamenilor. „Dacă inteligenţa artificială poate amplifica inteligenţa noastră, atunci am putea vorbi despre o epocă de aur a umanităţii, cu posibilitatea eliminării bolilor şi a sărăciei, facilitată de tehnologie”, a spus Russell.
Stuart Russell crede însă că, de exemplu, automobilele autonome sunt la ani distanţă de a deveni o prezenţă obişnuită în trafic, computerele nefiind încă suficient de inteligente pentru a controla toate situaţiile posibile.
Apel la fonduri pentru cercetare medicală
Marile companii au fost solicitate să direcţioneze fonduri pentru cercetare medicală, pentru ca lumea să fie pregătită pentru următoarea pandemie.
Jeremy Farrar, director al Wellcome Trust, a avertizat că lumea nu este pregătită pentru o nouă criză de tipul Ebola, care a lovit continentul African anul trecut. “Pandemiile nu sunt un lucru rar, ne-am confruntat cu zeci în ultimii 10 ani”, afirmă Farrar, care spune că gripa aviară, SARS, MERS şi, mai nou, virusul Zika pot oricând fi la originea unei pandemii din cauză că nu există vaccinuri împotriva acestor viruşi.
Potrivit lui Jeremy Farrar, care a citat rapoarte de specialitate, epidemiile şi pandemiile produc costuri pentru economia mondială de 60 de miliarde dolari americani anual. Panelul de specialitate dedicat cercetării medicale s-a finalizat cu concluzia că pericolul pandemiilor constituie o chestiune de securitate globală.
Dr Zia Khan, de la Rockefeller Foundation, a afirmat că marile companii sunt obligate să participe la finanţarea cercetării medicale: “Ne adresăm comunităţii internaţionale de afaceri, dar şi G7, şi altora, să ia în considerare acest apel, pentru că este în interesul lor direct să acţioneze”
