joi

28 martie, 2024

27 ianuarie, 2019

În topul celor mai probabile 10 riscuri identificate, pentru următorii 10 ani, de Forumul Economic Global (WEF), în raportul său pe 2019, primele trei sunt evenimentele meteo extreme, eșecul adaptării la schimbările climatice și al soluționării acestora și dezastrele naturale.

Urmează două riscuri de natură digitală (fraudele privind datele și atacurile cibernetice) și apoi, din nou riscuri legate de mediu:

  • dezastrele de mediu provocate de om,
  • daunele aduse biodiverstității și colapsul ecosistemului și
  • crizele de apă.
  • Abia pe locul 10 se clasează supraevaluarea activelor (asset bubbles) în economiile majore ale lumii.

Explicit sau altfel formulate, aceleași riscuri sunt și în topul riscurilor cu cel mai mare impact, potrivit sondajului realizat de WEF în rândul a 1.000 de personalități cheie în luarea deciziilor din întreaga lume .


Altfel spus criza financiară nu este cea mai periculoasă la nivel decadal, această perioadă fiind, în fapt, o medie a duratei ciclurilor economice pe timp de pace.

Dar și pacea este supusă riscului, mai ales în 2019: nouă din 10 participanți la sonfadul WEF se așteaptă ca „se așteaptă la înrăutățirea confruntărilor politice și economice dintre marile puteri”

Divizarea lumii: Globalizare vs naţionalism

The Global Risks Report 2019 se întreabă din start: „Lumea se îndreaptă somnambulic spre criză?”


Raportul este publicat „pe fundalul tensiunilor geopolitice și geo-economice îngrijorătoare. Riscurile globale se intensifică, însă dorința colectivă de a le aborda pare să lipsească. În schimb, diviziunile se întăresc”, spune documentul WEF.

Lumea a trecut deja „într-o nouă fază a politicii concentrate puternic asupra statului”, tendință observată în raportul anul trecut şi care a continuat în 2018.

Ideea de „recuperare a controlului” național de la rivalii politici interni sau de la organizațiile supranaționale slăbeşte energia „răspunsurilor colective la provocările economice globale”

„Suntem într-o derivă mai profundă a problemelor globale de care ne va trebui să ne eliberăm”, pentru că s-au adâncit riscul tensiunilor dintre globalizarea economică şi naţionalismul politicilor.

Iar „fisurile sistemului internaţional sugerează că riscurile sistemice se acumulează” şi, „dacă o nouă criză globală urmează, ar fi suficente nivelurile actuale de cooperare?” .

Discrepanţele economice

În schimb, pentru 2019, cele mai mari riscuri sunt cele economice exprimate prin tensiunile globale.

85% dintre personalităţile care au participat la sondajul WEF se aşteaptă la creşterea riscului confruntărilor dintre marile puteri ale lumii, dar acestea sunt efectele intereselor economice exprimate pe fundalul provocărilor energetice şi economice globale.

Marile puteri (foste) emergente, dintre care China este exemplul cel mai la îndemână, îşi reclamă un loc nou în ierarhia puterilor globale, după ce progresul economic le-au câştigat o nouă reputaţie.

Se adugă marile puteri geopolitice relansate în sau pur şi simplu marile deţinătoare de resurseprimare (Rusia, Turcia sau Arabia Saudită – exemplele nu sunt explicite în raport).

Pe de altă parte, marile puteri economice tradiţionale reclamă deschiderea economiilor acestora (SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie) şi ameninţă cu represalii comerciale sau de reglementare cu accente diferite (SUA contestă explicit globalizarea, în timp ce Germania și Franța doresc reformarea conceptului multilateralităţii).

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: