Chestiunea

Puterea de cumpărare a salariilor, decuplată de productivitatea muncii

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de… Mai mult

07.08.2019

Evenimentul

Rectificarea bugetară, primele cifre: PIB-ul recalculat în sus ca să ”scadă” deficitul, cel mai mult se taie la Educație

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului,… Mai mult

06.08.2019

Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Datoria externă a României, situaţia la zi: oficial ne merge bine. Unde ne aşteaptă vârful de plată

de Marin Pana 21.9.2011

Datoria externă a României se apropie de pragul psihologic de 100 miliarde euro, după ce dispăruse din scripte în primăvara lui 1989. Să vedem care au fost evoluţiile din ultimii ani ce ne-au adus aici şi cum se prezintă situaţia sumelor pe care statul român le are de returnat.

Datoria externă pe termen mediu şi lung s-a dublat în perioada crizei

Suma totală pe care România o datorează (termen scurt + mediu şi lung) se ridica, la 01 august 2011, la 96,1 miliarde euro.

Din aceşti bani, ceva mai mult de o cincime reprezentau datorii pe termen scurt iar aproape patru cincimi obligaţii de plată asumate pe termen mediu şi lung (datoria externă propriu-zisă, în accepţiunea obişnuită).

Datoria externă pe termen mediu şi lung ( adică cea cu scadenţa la mai mult de un an) s-a dublat în perioada crizei economice mondiale: a urcat de la 38,7 miliarde euro în 2007, la 75,8 miliarde euro la finele primelor şapte luni din acest an (vezi tabelul de mai jos).

Oficial, ne merge bine

Cu toate acestea, deşi datele pe ultimii trei ani ne plasează în fruntea creşterilor europene (dar trebuie ţinut cont de baza relativ joasă de plecare), rata de creştere a datoriei s-a diminuat semnificativ pe parcurs, tendinţa fiind de stabilizare a valorii relativ la Produsul Intern Brut undeva sub 40% din PIB.

Datoria externă pe termen scurt (DETS) a traversat recent pragul de 20 miliarde euro, pe fondul unui ritm de creştere de 12% faţă de 31 decembrie 2010, creştere de trei ori mai rapidă faţă de cea a DETML (cea pe termen mediu şi lung).

Cu toate acestea, rezerva valutară a României ne menţine într-o poziţie relativ sigură, într-un raport de circa 1,8 la 1 faţă de DETS ( limita tehnică de îngrijorare este 1 la 1).

Rata serviciului DETML (raport între serviciul datoriei externe pe termen mediu şi lung şi exportul de bunuri şi servicii) a fost semnificativ mai scăzută în primele şapte luni ale acestui an comparativ cu anul trecut, respectiv 22,7% faţă de 33,3%.

Paradoxul din scriptele agenţiilor de rating: datorie mare per total, dar moderată pe zona guvernamentală

Comunicatul prin care Standard&Poor’s ne menţinea recent sub limita de investment grade cu perspectivă stabilă făcea trimitere simultan la “nivelul moderat al datoriei guvernamentale” şi la “nivelul mare al datoriei externe”.

Datoria guvernamentală se situează la aproximativ 47 de miliarde euro, adică aproximativ 37% din PIB, mult sub limita de 60% impusă de criteriile de la Maastricht. Restul datoriei (sectorul neguvernamental) vine din zona privată şi e format din creditele care nu sunt luate de guvern şi nu sunt garantate de stat.

Îndatorarea puternică a sectorului neguvernamental în perioada 2006 – 2008, urmată de o frânare bruscă a intrărilor de capital a generat instabilitate financiară în mai multe ţări din regiune, inclusiv pentru România. Practic, am fost nevoiţi să dublăm datoria publică (18% din PIB în 2008), pentru a asigura stabilitatea financiară şi a evita atacurile speculative.

În acest scop, România a finalizat acordul de împrumut în valoare de circa 20 miliarde de euro cu FMI, UE şi mai multe instituţii financiare internaţionale şi a apelat la un acord de tip preventiv pentru alte 5 miliarde euro, care nu vor fi traşi decât dacă vor apărea situaţii speciale.

(Citeşte şi: “Datoria externă: Cine şi cât datoreză, care şi când plăteşte”)

Acest acord, aflat în derulare cu FMI şi încheiat pentru doi ani, are o valoare de circa 3,5 miliarde de euro la cursul actual (300% din cota ţării la Fond). La el se adaugă un sprijin preventiv al UE de 1,4 miliarde euro, şi încă 400 milioane euro de la Banca Mondială.

Gestiunea împrumuturilor se află într-un moment de răscruce

Cât priveşte îmbunătăţirea structurii pe maturităţi a banilor luaţi cu împrumut, Guvernul a demarat în iulie anul trecut un program de împrumuturi pe termen mediu de pe piaţa externă (Medium Term Notes), cu o valoare de 7 miliarde de euro.

Motivaţia este că, în 2010, 38% din datoria României avea scadenţa pe termen scurt, iar obligaţiile de plată asumate în valută reprezentau 52% din total. Astfel, România ocupa prima poziţie în UE după ponderea datoriei pe termen scurt şi a doua după ponderea datoriei pe termen lung cu rată fixă (51,4%, cel mai mic nivel din UE cu excepţia Estoniei).

Rostogolirea datoriilor” (contractarea de noi credite pentru achitarea celor vechi) presupune tragerea din piaţa de capital a peste 6 miliarde de euro, aproximativ 5% din PIB. Pentru comparaţie, precizăm că această sumă este aproape egală cu cea din anul de criză 2009, dar semnificativ mai mare faţă de anul trecut, când sumele împrumutate s-au ridicat la circa 3% din PIB.

În anul economic de vârf pentru România, 2008, valoarea totală a banilor împrumutaţi se ridicase la doar 1,8 miliarde euro.

Obţinerea unor dobânzi cît mai favorabile la emisiunile pe termen mediu şi lung ne este cerută şi prin criteriile de stabilitate. Respectiv, ar trebui să fie cu cel mult 2% peste media ratelor dobânzilor nominale pe termen lung ale celor mai performante trei state membre UE.

Ce ne aşteaptă: 2015 – vârful de plată al împrumutului de la FMI. Dobânzile

Din 2012, vom trece la rambursarea ratelor de capital aferente programului de 20 miliarde euro, pe lângă plata, aflată deja în curs, de dobânzi şi comisioane. Sumele sunt modice la scară statală, de ordinul a 173 milioane euro către FMI şi 148 milioane euro către UE.

În 2013 şi 2014, serviciul datoriei publice către creditorii externi va creşte la câte 1,2 miliarde de euro, pentru ca 2015 să aducă un vârf de plată, cifrat la 1,8 miliarde euro, echivalent cu 1,5% din PIB-ul actual. Ceea ce nu e puţin dar se înscrie în limite rezonabile.

Încă un element care nu poate fi scăpat din calcul: creşterea spectaculoasă a soldului depozitelor constituite de non-rezidenţi, sold plecat de la mai puţin de un miliard de euro în 2006. Stabilitatea cursului de schimb şi dobânzile semnificativ mai ridicate decât în zona euro au stimulat plasamentele în lei.

Pragurile acestor plasamente, de 3, 5 şi 7 miliarde euro,  au fost trecute consecutiv în 2007, 2008 şi 2009. În prezent, ne aflăm la 8,6 miliarde euro obligaţii de plată asumate faţă de depunători externi, obligaţii echivalente cu orice altă datorie contractată de guvern sau datorie comercială a firmelor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.9.2011

5 comentarii

  1. Analiza Guvernarii – Oficial , ne merge bine | Știri Necenzurate
    21.9.2011, 9:18 pm

    […] Guvernarii – Oficial , ne merge bine 21 septembrie 2011adăugat de alconiuDatoria externă a României, situaţia la zi: oficial ne merge bine. Unde ne aşteaptă vârful de …  De Marin Pana | 21.9.2011 […]

  2. Posturile care nu trebuie ratate » Dan Popa
    22.9.2011, 3:39 pm

    […] Despre Curs de Guvernare este iar inutil sa vorbesc.Trebuie citit. […]

  3. Datoria externă a României, situaţia la zi: oficial ne merge bine. Unde ne aşteaptă vârful de plată | Critic Atac
    25.9.2011, 11:06 am

    […] SursaȘ Cursdeguvernare.ro […]

  4. Basme cu tehnocraţi, Făt-Frumos si izvorul minunilor « Politeía
    20.1.2012, 4:13 pm

    […] Povestea este foarte simpla. România a finalizat acordul de împrumut în valoare de circa 20 miliarde de euro cu FMI, UE şi mai multe instituţii financiare internaţionale şi a apelat la un acord de tip preventiv pentru alte 5 miliarde euro, care nu vor fi traşi decât dacă vor apărea situaţii speciale. Acest acord, aflat în derulare cu FMI şi încheiat pentru doi ani, are o valoare de circa 3,5 miliarde de euro la cursul actual (300% din cota ţării la Fond). La el se adaugă un sprijin preventiv al UE de 1,4 miliarde euro şi încă 400 milioane euro de la Banca Mondială. “Rostogolirea datoriilor” (contractarea de noi credite pentru achitarea celor vechi) presupune tragerea din piaţa de capital a peste 6 miliarde de euro, aproximativ 5% din PIB. Pentru comparaţie, precizăm că această sumă este aproape egală cu cea din anul de criză 2009, dar semnificativ mai mare faţă de anul trecut, când sumele împrumutate s-au ridicat la circa 3% din PIB. (vezi, aici) […]

  5. Datoria externă a României | Santinela ortodoxa blog
    5.2.2013, 2:18 am

    […] https://cursdeguvernare.ro/datoria-externa-a-romaniei-situatia-la-zi-oficial-ne-merge-bine-unde-ne-as… […]

Lăsați un comentariu


Europa

Germania testează teama de recesiune a investitorilor cu obligaţiuni la dobândă zero pe 30 de ani

Adrian N Ionescu

Guvernul german va emite miercuri titluri de stat în valoarea de 2 miliarde de euro, cu scadenţa în 2050 şi cu 0% dobândă (cupon), după… Mai mult

Stiri

Declarația comună Trump – Iohannis, după întâlnirea de la Casa Albă

Iulian Soare

Declarația comună dată publicității după îmtâșlnirea de la Casa Albă dintre președinții Donald Trump și Klaus Iohannis lasă să se întrevadă obicetivele pe care cei… Mai mult

Stiri

Donald Trump și-a anulat vizita în Danemarca după ce premierul Mette Frederiksen respinge ideea vânzării Groenlandei

Vladimir Ionescu

Preşedintele SUA, Donald Trump, și-a amânat întrevederea cu premierul danez Mette Frederiksen, fixată pentru începutul lunii septembrie, după ce şefa Guvernului de la Copenhaga a… Mai mult

Stiri

Statul nu-i poate convinge pe acționarii privați ai Transelectrica să-i majoreze capitalul social. Compania a pierdut bani din cauza Guvernului

Adrian N Ionescu

Ministerul Economiei nu a reușit să-i convingă pe acționari privați de la Transelectrica să vină la AGA, ca să voteze pentru o majorare de capital… Mai mult

Mobile sticky

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Iulian Soare

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie… Mai mult

Stiri

Întâlnire Viorica Dăncilă – Ursula von der Leyen – România nu știe încă ce portofoliu va deține în viitoarea Comisie Europeană

Victor Bratu

Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit marți, la Bruxelles, cu președintele-ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În urma întâlnirii, premierul român a postat pe… Mai mult

Stiri

Camera Deputaților, convocată în sesiune extraordinară

Vladimir Ionescu

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a anunțat marți că a convocat pentru săptămâna viitoare o ședință a conducerii care să stabilească programul de lucru al… Mai mult