De departe, e săptămâna proiectelor dubioase de lege. Una care să oblige pasagerii curselor aeriene să-şi dezvăluie datele personale, de la adresă şi număr de telefon la e-mail şi datele cardului bancar. Şi un alt proiect de lege, care să retricţioneze accesul la documente de interes public. Evident, în numele luptei antiteroriste.
Luni, 31 ianuarie
Săptămâna aceasta a debutat cu exprimarea dorinţei de către UE şi mai mulţi lideri europeni de a-l pedepsi pe preşedintele Belarus, Alexander Lukaşenko, pentru violenţa cu care a înăbuşit protestele celor ce au ieşit în stradă să-i conteste realegerea în funcţia de preşedinte al statului. UE a impus restricţii de călătorie preşedintelui şi altor 157 de oficiali din ţară, le-a îngheţat conturile din străinătate şi ar putea lua măsuri şi împotriva companiilor care alimentează regimul de la Minsk. După o reuniune a miniştrilor de externe din ţările UE, la Bruxelles, ministrul polonez Radek Sikorski a declarat că reprezentantul UE pentru afaceri externe Catherine Ashton a fost mandatată să folosească orice posibilitate legală de a sancţiona persoanele, instituţiile şi companiile din Belarus, care sunt folosite în scop represiv de regimul de la putere. Nu a existat consens în rândul ţărilor europene privind impunerea de sancţiuni economice, în ciuda unei iniţiative polonezo-suedeze, care intenţiona să lovească regimul de la Minsk cât mai dur cu putinţă.
Miercuri, a avut loc un eveniment caritabil, la Varşovia, pentru strângerea de fonduri în folosul societatăţii civile din Belarus. Ministrul polonez de externe a comparat, cu această ocazie, Belarus cu Tunisia şi i-a transmis lui Lukaşenko că nu va mai rămâne mult timp în funcţie. În următorii doi ani, fondurile alocate de UE pentru ONG-urile, asociaţiile, elevii şi studenţii din Belarus vor creşte de la 4 milioane de euro la 15,6 milioane. Suedia a oferit 7 milioane de euro în plus, SUA a venit cu 2 milioane, Danemarca, România şi Marea Britanie au promis de asemenea fonduri, în total ar însemna 87 de milioane de euro. Banii vor fi cheltuiţi pentru programe destinate victimelor regimului dictatorial, organizaţiilor neguvernamentale, mass-media independentă şi educaţiei superioare pentru studenţii din Belarus aflaţi în exil, de exemplu la Universitatea de Ştiinţe Umaniste Europene din Lituania. “Poate experieneţa lui Ben Ali şi a lui Mubarak îl va face pe Lukaşenko să reflecteze la calea pe care a ales-o şi care nu este cea mai bună pentru el personal”, a declarat Radek Sikorski, referindu-se la revoltele recente din Tunisia şi Egipt.
Marţi, 1 februarie
Pasagerii care călătoresc din şi spre ţările Uniunii Europene ar putea să fie nevoiţi în curând să-şi dezvoluie datele personale autorităţilor din care din care pleacă în călătorie. Potrivit unui proiect al Comisiei Europene, toţi pasagerii care zboară cu avionul de la Bruxelles la Istanbul, de pildă, vor fi nevoiţi să-şi dezvăluie datele personale (adresa de acasă, numărul telefonului mobil, informaţii ale cardului de credit, adresa de email) pentru a fi stocate într-o bază de date specială “Passenger Name record” PNR, la o unitate specială de poliţie din Belgia. Orice suspiciune privind o posibilă legătură cu terorismul sau crima organizată va fi verificată împreună cu autorităţile din celelalte state membre UE, iar suspectul poate fi arestat. Proiectul de lege trebuie aprobat de guvernele statelor membre UE şi de Parlamentul European.
Tot în această săptămână, în Spania sindicatele şi patronatele au reuşit să ajungă la un consens cu guvernul asupra unui mare pact social, menit a conduce la redresarea economiei. Acordul era aşteptat după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, cele trei părţi au anunţat că au căzut de acord asupra creşterii vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, una dintre cele mai ridicate din Europa. Agenţia de rating Standard & Poor’s a apreciat imediat acordul convenit pentru implementarea unor reforme, dar a spus că ratingul Spaniei privind datoria publică rămâne ridicat. Ţara se luptă să-şi redreseze economia, a cincea ca mărime în UE, şi să evite împrumuturi internaţionale precum Grecia şi Irlanda. Şomajul a ajuns însă la 20%, în timp ce în celelalte state din zona euro este în jur de 10%. Joi, cancelarul german Angela Merkel şi premierul spaniol Jose Rodriquez Zapatero au discutat, la Madrid, despre reformele economice şi susţinerea monedei euro. A fost a 23-a întâlnire bilaterală, pe teme finanicar-economice, de la începutul crizei din Europa. Germania susţine întărirea Fondului European de Garantare pentru ţările cu probleme din zona euro (printre care s-ar putea număra, în viitor, şi Spania) în schimbul unor angajamente ferme din partea statelor UE privind o mai mare exigenţă în disciplina bugetară şi o mai bună coordonare economică.
Miercuri, 2 februarie
Irlanda a suferit o scădere, miercuri, a ratingului de ţară, după ce problemele economice în care se zbate au fost accentuate de o criză politică, ce a condus la căderea guvernului, dizolvare aparlamentului şi a anunţarea unor alegeri anticipate în 25 februarie. Agenţia Stabdard & Poor’s a anunţat că a scăzut cuo treaptă ratingul pe termen lung al ţării, de la A la A- minus. Firma şi-a bazat decizia pe fragilitatea şi instabilitatea sectorului bancar, avertizând că guvernul irlandez ar trebui să ofere mai mulţi bani pentru ajutorarea băncilor naţionale, dacă starea economiei se mai înrăutăţeşte. Irlanda va trebui să plătească împrumutul pe care l-a primit anul trecut de la Ue şi FMI în valoare de 85 miliarde de euro, această temă fiind principalul subiect în scurta campanie electorală ce va urma.
Joi, 3 februarie
Uniunea Europeană vine cu un alt proiect legislativ controversat. Autorităţile europene vor să restricţioneze accesul la documente de interes public. Peste 100 de organizaţii pentru apărarea drepturilor omului (131) şi 56 de jurnalişti de investigaţie şi au protestat, într-o scrisoare, faţă de iniţiativa Comisiei Europene, care urmează a fi dezbătută de Parlamentul European. Autorii scrisorii de protest avertizează că propunerile Comisiei vor reduce subtanţial numărul documentelor la care publicul şi mass-media vor avea acces. Potrivit noilor reglementări, propuse iniţial în 2008 şi ajunse acum la dezbateri în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, singurele documente ce vor fi dezvăluite, la cerere, publicului, vor fi cele transmise formal. Cum mii de documente sunt transmise informal între instituţiile de decizie din UE, grupurile ce militează pentru transparenţă se tem că astfel de hârtii şi emailuri vor fi de-acum ascunse ochilor publicului.
Vineri, 4 februarie
Săptămâna aceasta se încheie în forţă cu un summit important al Consiliului European, la Bruxelles, dedicat problemelor energetice, crizei din zona euro şi revoltelor din Egipt. Potrivit relatărilor presei, Germania şi Danemarca au agreat şi implementează deja proiecte privind energia regenerabilă, dar Europa, ca întreg, are nevoie de investiţii masive în infrastructură pentru a putea îndeplini ţintele sale ecologice ambiţioase. Liderii UE au căzut de acord să stabilească noi termene până la care se va reglementa piaţa internă de energie, legând reursele de gaz şi electricitate, şi consultându-se cu Comisia înainte de a semna acorduri bilaterlae privind terţi furnizori. Piaţa internă ar trebui să fie completă până în 2014, astfel încât transferurile de gaz şi electricitate să se facă liber”, se arată în raportul final. Guvernelor naţionale li se cere să accelereze eforturile de a adopta standardele tehnice pentru sistemele de reîncărcare a maşinilor electrice, în 2011. Comisia Europeană estimează că ţările UE vor cheltui 1 trilion de euro pentru infrastructura energetică în perioada următoare.
Liderii europeni au discutat şi despre efoturile celor 17 naţiuni din zona euro, în speranţa că vor reuşi să facă progrese în revigorarea eocnomică. În ultimele săptămâni, dobânzile datoriilor guvernelor cu probleme au scăzut, (pentru ţări precum Spania şi Portugalia),un semn că cei care au împrumutat aceşti bani au încredere mai mare că îi vor recupera.
Tot în cursul zilei de vineri, s-a raportat o tentativă de jaf la oficiul poştal din interiorul Parlamentului European, la doar câteva sute de metri de locul de defsăşurare a reuniunii Consiliului European. Este al treilea jaf de acest gen din ultimii doi ani. Cei doi hoţi, înarmaţi, au reuşit să fugă, după ce le-au obligat pe angajate să deschidă seiful cu bani. Deocamdată nu se ştie care este suma pe care au furat-o, dar nimeni nu a fost rănit, au anunţat purtătorii de cuvânt ai instituţiei europene.
