În perioada trecută de la manifestarea efectelor crizei economice mondiale, România și-a îmbunătățit indicatorul de nivel de trai de la 49% din media UE la 54% din această medie. Avansul de cinci procente, o plasează din această perspectivă pe locul șase, la egalitate cu Austria. De remarcat faptul că, în pofida aparențelor, datele Eurostat arată că nivelul de trai nu a scăzut în nici un an în România pe perioada crizei.
Indicatorul sintetic de nivel de trai utilizat a fost Produsul Intern Brut la paritatea puterilor de cumpărare standard (abreviat pps în limba engleză), adică ajustat cu nivelul prețurilor din țara pentru care se calculează. În traducere, pe medie, un român trăiește la un nivel de trai de 54% din media UE cu venituri dar și cu prețuri mai mici exprimate în euro decât la nivelul Uniunii.
Evoluțiile din câteva țări europene permit tragerea unor concluzii în privința modificărilor relative de nivel de trai în funcție de politicile economice și sociale adoptate. Se poate observa ușor performanța Germaniei, locomotiva relansării economice, economie mare ce și-a îmbunătățit semnificativ poziția relativă și a marcat cea mai semnificativă creștere, deși ocupă doar locul patru.
Polonia și balticele Lituania și Letonia, la fel ca și Austria, au gestionat bine provocările economice și, beneficiind de efectul de antrenare al Germaniei, au marcat o creștere pronunțată în nivelul de trai. De reținut, economiile baltice ( mai elastice prin prisma dimensiunilor reduse și ajutate de vecinele nordice) au avut mai întâi o perioadă de recul în care și-au restructurat rapid bazele de pe care au pornit relansare economică.
Țarile cu care România a semănat cel mai bine ca evoluție a nivelului de trai au fost Bulgaria și Slovacia, care au obținut performanțe foarte apropiate, cu o creștere de patru puncte procentuale fiecare. Slovacia a depășit, astfel, o țară care a venit în jos de la un nivel de trai mult mai ridicat Grecia ( -18% ). Este o speranță dar și un semnal de alarmă pentru o eventuală accesare a zonei euro în condiții în care economia nu ar fi capabilă să facă față competiției pe termen mediu și lung.
În topul scăderilor relative de nivel de trai, în afară de prezența Ciprului, legat destul de strâns de evoluțiile din Grecia, și de Spania, care a coborât sub media UE în urma efectelor crizei economice, suprinde apariția Sloveniei, țară provenită din tot din blocul estic, care se apropiase destul de mult de ținta atingerii pragului de 100%.
De asemeni, foarte discret sau aproape deloc mediatizate, Olanda și Finlanda au înregistrat o reducere relativă a nivelului de trai, la fel ca și Irlanda, considerată o campioană a revenirii după criza financiară foarte puternică pe care a traversat-o. De reținut pentru noi, prin prisma poziției de al doilea partener comercial al României, Italia a coborât și ea sub nivelul mediu de trai din UE.
Dintre fostele colege din est, ar mai trebui subliniată contraperformanța Croației, care a aderat la UE pe fondul unui recul al nivelului de trai, și stagnarea înregistrată de Ungaria. Aceasta, după ce a bătut pasul pe loc în ultimii trei ani analizați, a fost depășită de Polonia. Practic, și noi am fi avut nevoie de un avans similar cu al acesteia pentru a ne apropia de situația din centrul Europei.
Toate aceste considerații capătă o importanță deosebită prin prisma obiectivului declarat al României, acela de a adera la Zona Euro în 2019. Fără a fi o cerință expresă și dincolo de exagerările maghiare ( care văd un necesar de 90% din media UE) reperul minimal pentru această aderare ar fi un nivel de trai de 60% din cel consemnat pe ansamblul Uniunii.
Recuperarea a șase procente de nivel de trai exprimat prin PIB la paritatea puterilor de cumpărare standard în următorii cinci ani rămâne problematică iar calendarul măsurilor de restructurare unul foarte strâns. În context, stabilitatea prețurilor va deveni cel puțin la fel de importantă ca și creșterea PIB, pentru ca inflația să nu erodeze avansul economic.
3 răspunsuri
O analiza gresita care nu reflecta cresterea absoluta sau perceptibila de nivel de trai din Romania ci o crestere relative la media UE.
Care medie UE a scazut in timpul crizei si asta in principal prin scaderile de nivel de trai din tarile mentionate in articol.
E destul de greu de digerat faptul ca nivelul de trai a crescut in mod real intr-o tara in care TVA a crescut cu 5 puncte procentuale iar salariile bugetarilor au fost taiate temporar cu 25%, ambele masuri cu impact major in consum si deci in nivelul de trai.
Dar asa crestem noi nivelul de trai pe hartie beneficiind in principal de caderile altora.
Analiza nu este „gresita” ci FALSA, doar avem alegeri si avem nevoie de „succesuri peste succesuri”…
Ea este falsa, deoarece datele pleaca de pa PIB, adica de la ceeace cistiga si pleaca in tarile in care au sediile intreprinderile multinationale!
Un mai mare FALS statistic nici ca se poate, deoarece analiza nu pleaca de la ce ramine in Romania, dupa munca la multinationale, adica de la Produsul Intern Net (PIN), care reflecta cu adevarat ce CONSUMAM!
Numai INSELIND cu datele de pornire, putea creste nivelul de trai, dupa pierderea locurilor de munca, dupa scaderea salariilor, dupa cresterea impozitelor si taxelor, a TVA si ce mai urmeaza dupa criza, care nu se mai termina in Romania…
Iata ca statistica isi face datoria patriotica, de a arata cum au crescut beneficiile strainatatii (nu ale romanilor) desi criza i-a costat enorm pe romani la salarii si pensii…
Ati fost vreodata in Austria, d-le Pana? sau macar in Slovacia? Acest articol se refera, probabil, la cresterea nivelului de trai al domnilor parlamentari, din ce in ce mai buhaiti. Romanul de rand traieste intr-o saracie lucie, care se accentueaza dezastruos, pe zi ce trece. Publicarea unui astfel de articol este o rusine pentru acest popor, umilit, ignorat, calcat in picioare de 25 de ani; pentru acest pamant, odinioara sfant pentru conducatorii care si-au varsat sangele pentru a-l apara – astazi impartit pe bucati oricaror venetici care vin sa pretinda un drept de proprietate pe care nu-l au. Coborati in strada, d-le M.Pana, priviti figurile disperate ale oamenilor, discutati cu miile de tineri care nu-si gasesc un loc de munca si traiesc din pensiile parintilor si bunicilor sau scormonesc prin gunoaiele pietelor in speranta ca vor gasi cateva resturi pentru a-si potoli foamea! ASTA ESTE NIVELUL RIDICAT DE TRAI AL MAJORITATII ROMANILOR, nu gargariseala murdara din acest articol. RUSINE! RUSINE! RUSINE!